Remediul suprem – Sri Nisargadatta Maharaj

remediul-suprem_micaDeşi ne apropiem de finalul anului, sunt multe cărţi recent publicate care contiună să ne atragă atenţia. Una dintre acestea este Remediul suprem, apărută la Editura Eu Sunt, care ne oferă posibilitatea de a pătrunde tainele înţelepciunii împreună cu maestrul spiritual Sri Nisargadatta Maharaj.

„În cartea Remediul suprem, Nisargadatta explică în termeni clari şi simpli natura Realităţii Absolute, aşa cum au făcut cândva marii înţelepţi din India antică. Suprema realizare a Sinelui poate fi înţeleasă astfel de orice aspirant sincer care doreşte să îi realizeze esenţa”. – Dr. David Frawley, autor al cărţilor Yoga şi Ayurveda, Vindecarea ayurvedică şi Zei, înţelepţi şi regi

„Robert Powell a adus o mare contribuţie prin editarea Remediului suprem. Nisargadatta Maharaj a fost cel mai mare maestru pe care l-am cunoscut în timpul celor şase ani pe care i-am petrecut în India. [Această carte] mă readuce în prezenţa conştiinţei sale absolute”. – Dr. Stephen Wolinsky, autor al cărţilor Inimi aprinse şi Tao al haosului

Maestru al căii Tantra Nath care a atins realizarea supremă, Sri Nisargadatta Maharaj (1897-1981) a locuit şi a predat într-un mic apartament de la periferia oraşului indian Bombay, unde foarte mulţi conaţionali şi occidentali veneau pentru a-l asculta vorbind. În spiritul înţeleptului Ramana Maharshi, el a prezentat Adevărul suprem al non-dualismului în maniera sa unică, din perspectiva realizării Sinelui. Cuvintele uşor de înţeles, dar pline de putere ale acestui maestru ieşit din comun ne pot revela natura noastră ultimă. La fel ca în cazul maeştrilor zen din vechime, stilul lui Nisargadatta este direct, provocator şi extrem de profund, revelând esenţa şi evitând tot ceea ce nu este absolut esenţial. Remediul suprem nu se adresează celor mulţumiţi de felul în care înţeleg spiritualitatea, ci celor care caută un antidot puternic împotriva inconştienţei.

În continuare găsiţi principalele repere din cuprinsul cărţii:

1. Rămâi neclintit în fiinţă şi orice dorinţă de a fi se va risipi

2. Tot ce a izvorât vreodată din cele cinci elemente este pură ignoranţă

3. Remediul suprem

4. Din clipa în care ştii că exişti, vrei să rămâi în eternitate

5. Cel mai mare miracol este vestea că „EU SUNT”

6. Ceea ce poţi uita nu poate fi ceea ce este etern

7. Tu eşti cel care observă apariţia şi dispariţia conştiinţei

8. Pentru un jnani, totul este divertisment

9. În cele din urmă, trebuie să renunţi la orice asociere cu conştiinţa individuală

10. Nu poţi să-ţi aminteşti Absolutul, pentru că nu îl poţi uita

11. Înţelegeţi-vă propria încarnare

Câteva fragmente din cartea Remediul suprem:

“V: Rămâne un fel de paradox. Când cineva începe contemplarea spirituală a vieții, trebuie luate unele decizii cu scopul de a minimiza sau a reduce activităţile lumeşti, astfel încât să dispună de mai mult timp pentru un asemenea demers. Există totodată un anumit sentiment de urgenţă, probabil cauzat tot de iluzia de a fi această persoană. Însă dacă starea de iluminare impune postura martorului pasiv, cum sunt luate aceste decizii şi cum sunt ele executate?

M: Numai acest concept pe care îl aveţi despre voi, este ceea ce decide. Indiferent dacă el este un om mare, unul important, sau unul umil, indiferent ce decide sau crede că decide, este vorba doar de un concept. Adică individul ca obiect se gândeşte că el decide, când, de fapt, un obiect nu poate decide. Dacă nu înţelege, atunci totul este conceptual. Trebuie înţeles că acest complex corp-minte este un simplu obiect, un fenomen, iar un fenomen nu poate acţiona. Prin urmare conceptul este foarte ancorat în complexul vostru corp-minte.

Nu veţi fi niciodată în stare să înțelegeți natura voastră veritabilă; pentru aceasta, centrul percepţiei trebuie să se schimbe. Dacă acel centru al percepţiei este un fenomen, atunci, indiferent încotro aţi privi, acea privire provine tot din centrul fenomenului. Dacă acest centru al percepţiei nu devine el însuşi Numen, nu veţi avea niciodată vreo idee despre adevărata voastră natură.

Cine a hotărât că eu sunt corpul? Un pur concept. Acest concept se află, bineînţeles, în minte. „Eu sunt corpul” nu este decât un concept. Tot un concept este şi că orice acţiune este înfăptuită de acest corp; asta înseamnă că a avut loc o „obiectivare”, ideea că eu sunt acest obiect, corpul. De atunci încolo apare conceptul că ceea ce face corpul este fapta „mea”. Dar îndată ce acest concept este înţeles — adică imediat ce obiectul este cunoscut ca și obiect, falsul ca fals — atunci treci în postura subiectului. Îndată ce ai adoptat acel punct de vedere, obiectul dispare. Atunci tot ce se întâmplă este văzut ca o apariție în mediul respectiv, fără să te simţi preocupat de asta; nu faci altceva decât să observi.

A fi corpul şi personalitatea individuală înseamnă a fi legat de timp. Intervine o măsură a timpului. Tot acelaşi concept care s-a obişnuit să afirme „eu sunt corpul” va spune „eu m-am născut şi voi muri”. Cine afirmă „eu voi muri”? Numai conceptul. Odată eliberat de concept, subiectul este în afara timpului. Pentru subiect nu există conceptul de spaţiu-timp.

Repet, nu numai că acest concept spune „eu sunt corpul”, dar este totodată conştient că este condiționat de timp; de aceea spune el „eu am să mor”. Însă cel care cunoaşte conceptul nu este condiționat de timp; el este complet separat de concept. Corpul moare. Asta ce înseamnă? Nimic altceva decât că gândul „eu sunt”, acel concept, a dispărut. Nimic nu i se întâmplă celui care trăieşte această experiență.

Cel care ştie că are de-a face cu un concept şi că acesta va dispărea, nu este supus experienţei naşterii, a fericirii sau a nefericirii, nici experienței morţii.

……………………………

În ciuda tuturor strădaniilor voastre, realizarea nu se manifestă din motivul acesta: voi vă identificaţi iar şi iar cu corpul vostru; nu renunţaţi nicicum la această identificare. Dacă nu puteți să consideraţi că sunteți altceva, încercaţi măcar să consideraţi că sunteți forţa vitală. Identificaţi-vă cu forţa vitală şi fiţi ca ea. În afară de forţa vitală, ce altceva contează mai mult în corpul vostru? Nimic; forţa vitală este cea mai importantă.

Am să vă mai dau o bună explicaţie a ceea ce este „mintea”. Toate senzațiile pe care le primiţi prin cele cinci simţuri, tot ce vedeţi, auziţi, gustaţi, etc. toate acestea se află chiar în forţa vitală. Ele sunt, până la urmă, adunate în forţa vitală, sub forma cuvintelor: limbajul minţii. Ceea ce n-aţi auzit niciodată, nu veţi putea rosti. Tot ceea ce se întâmplă prin intermediul organelor celor cinci simţuri, tot ceea ce este cunoscut este „fotografiat” şi acumulat în forţa vieţii. Iar limbajul forţei vitale este mintea.

Voi percepeţi lumea datorită suflului vital. Când percepeţi lumea, voi percepeţi cele cinci dimensiuni sau, mai degrabă, cele cinci aspecte ale tuturor lucrurilor pe care le-aţi perceput și înregistrat prin cele cinci simţuri. Prin urmare, suflul vital constituie cea mai importantă forţă motrice care vă este disponibilă. Când o aveţi, înseamnă că şi voi sunteţi. Această atingere a existenţei individuale — sau conştiinţă, sau sentiment de existenţă — şi forţa vitală există mereu împreună, ambele (ca zahărul şi dulceaţa sa).

Care este natura acestei forţe vitale și a acelui sentiment al existenţei? Ele formează chintesenţa jocului celor cinci elemente. Făcând parte din el, jocul se împlinește prin „eu sunt”. Așa că nu încercați să îl fragmentați. Acea chintesență „eu sunt” înseamnă totul. Când îmbrăţişaţi corpul, adică ideea că „eu sunt corpul” reduceți totalitatea la un fragment. Aceasta este greşeala majoră. Oricare ar fi experienţa voastră, studiaţi-o, înţelegeţi-o, dar întrebaţi-vă cine „fotografiază” toate aceste experienţe. Este cumva suflul vital? Voi unde sunteți în toate astea?

Pentru toate speciile, inclusiv oamenii, această forţă vitală este divină. Ea conţine și acel Ishwara sau principiu al conştiinţei. Voi ar trebui să aflaţi cum să vă fixaţi atenţia asupra acestui suflu vital şi să meditaţi asupra Sinelui. Asta rămâne să descoperiți voi.

Suflul vital este condiţionat sau încătuşat de lanţul numelui. El acceptă numele ca fiind „eu sunt”. Aici e greşeala. Ceea ce s-a eliberat de nume şi de formă este Paramatman. Ceea ce este condiţionat de corp, de minte, de nume şi de formă este numit jiva. Limbajul suflului vital este mintea. Aceasta este forţa motrice a tuturor activităţilor. Aveți vreo întrebare asupra acestui aspect, numai pe tema asta? Este foarte greu de formulat întrebări în faza asta. Dacă puteţi să vă stabilizați în suflul vital aşa cum sunteţi, atunci deveniţi manifestarea. Când suflul vital este condiţionat de corp, voi numiţi asta personalitate. Însă, de fapt, suflul vital este răspândit peste tot; este întreaga manifestare, este universal.”

Editura: Eu Sunt
Dimensiuni: 13×20 cm
Număr pagini: 320
Data apariţiei: decembrie 2013

Preţ: 26 RON

Cartea se poate achiziţiona de pe site-ul Editurii Eu Sunt la preţul de 23 lei (11% reducere), accesând acest link

Preţul de pe site se poate modifica ulterior.

Sri Nisargadatta Maharaj, considerat astăzi unul din marii întelepţi ai veacului, a trăit o viaţă obişnuită, până la vârsta mijlocie, fără nici cel mai mic semn al sfinţeniei ce avea să urmeze.

Întâlnirea cu Sri Siddharameshwar Maharaj, maestrul spiritual al sectei hinduse Navnath Sampradaya s-a dovedit a fi punctul de cotitură al vieţii lui. Gurul i-a dat o mantra şi instrucţiuni pentru meditaţie. După aceea a început să aibă viziuni şi uneori cădea în transe. Ceva a explodat înăuntrul lui, dând naştere unei conştiinţe cosmice, unui simţământ al vieţii eterne.

În 1937, după ce a trecut dincolo de ideea „eu sunt trupul”, el a dobândit o stare mentală atât de vie, atât de paşnică şi de glorioasă, încât totul i s-a părut a fi lipsit de valoare în comparaţie cu ea: a atins Realizarea de sine.

În perioada cuprinsă între 1938 şi1981, anul stingerii sale din viaţă, Sri Nisargadatta s-a întreţinut cu numeroşi vizitatori din India sau din diverse părţi ale lumii aflaţi în căutarea unui autentic îndrumător spiritual. Cu toate că Maestrul nu avea educaţie, conversaţia lui era iluminată într-un grad extraordinar. Multe dintre dialogurile purtate cu aceste prilejuri au fost adunate în volumul Eu sunt Acela. Dialoguri despre Absolut, publicat de Editura Herald – apasă link

Sursa: http://www.eusunt.ro, http://www.edituraherald.ro

Alte postări în categoria Spiritualitate:
Roşu stacojiu – Povestiri taoiste din China antică – Stuart Wilde
Suflarea Absolutului – Mooji
Viaţa completă a lui Krishna – Mataji Devi Vanamali

Roşu stacojiu – Povestiri taoiste din China antică – Stuart Wilde

Rosu stacojiu micaCartea Roşu stacojiu, scrisă de cunoscutul autor în domeniul metafizicii şi spiritualităţii Stuart Wilde, a apărut de curând La Editura Atman şi conţine opt povestiri taoiste magice și inspiraționale.

Povestirile din această carte ne adresează o chemare spre o viaţă trăită în armonie cu sinele şi natura înconjurătoare, încurajându-ne să încercăm, atunci când putem, să ne îndepărtăm de zgomotul şi agitaţia vieţii moderne şi să ne regăsim liniştea privind în interor. Iată care sunt cele opt povestiri:

1. Cei treizeci şi trei de înţelepţi ai robelor stacojii – o povestire despre tenacitate pe calea ta spirituală

2. Grădinarul cel misterios – o povestire despre puterea tainică a tăcerii

3. Vindecătorul orb – o povestire despre dăruirea de sine, abnegaţie şi graţia nebănuită

4. Pietrele râului din Valea marmurei negre – o poveste despre lumile paralele

5. Satul gâştei cu ciocul încrucişat – o povestire despre rezolvarea conflictului fără violenţă

6. Cele trei fiice ale pescarului – o poveste despre armonie şi triumf asupra problemelor personale

7. Tigrul mascat – o poveste despre curgerea firească a vieţii şi acceptarea cursului acesteia pentru a reuşi să ne îndeplinim menirea

8. Un legământ sacru de iubire – o povestire despre curaj şi despre tainica legătură sacră a iubirii

Mai jos puteţi citi şi câteva fragmente din carte:

Cei treizeci şi trei de înţelepţi ai robelor stacojii. O povestire despre tenacitate pe calea ta spirituală

„Cu mulţi ani în urmă, în China antică, trăia un bătrân înţelept. El călătorea prin lume, mergând din sat în sat, învăţând şi vindecând oamenii, ajutând după cum putea. Era foarte înţelept. În cunoaşterea sa, acesta atinsese acel punct pe care mulţi se străduiesc să îl atingă – acea stare spirituală a conştiinţei lipsite de ego, în care sinele devine una cu natura eternă a lucrurilor. Bătrânul înţelept era foarte venerat.

Din când în când, unii tineri se adunau în jurul înţeleptului. Ei simţeau că ar renunţa la orice doar pentru a-l urma, deoarece ştiau că şi doar dacă ar fi în preajma lui şi l-ar urmări cu atenţie ar învăţa ceva. Înţeleptul le-a permis unora dintre aceştia să îl urmeze, pe alţii refuzându-i cu diplomaţie, cu un cuvânt bun, cu o promisiune, sau cu un sfat binevoitor. Însă nu îi permitea niciunuia dintre discipolii lui să îl urmeze pentru o perioadă prea lungă de timp. Astfel că tinerii veneau şi plecau, fiecare poposind pentru o scurtă perioadă de timp pentru a învăţa, înainte de a fi trimişi înapoi în satele lor.

Bătrânul înţelept călătorise destul de mult, vindecând şi învăţând oamenii, iar în acel moment avea cu el cinci discipoli. Într-o noapte, i-a chemat pe toţi cinci la el şi le-a spus: „Trebuie să mă întorc la mănăstirea care este casa mea spirituală. Sunteţi bineveniţi cu toţii să mă însoţiţi, însă trebuie să vă avertizez că trebuie să fiţi perseverenţi şi capabili să ţineţi pasul cu mine, deoarece călătoria este lungă şi nu îi pot aştepta pe cei care merg mai încet. Trebuie să ajung la timp, odată cu solstiţiul de iarnă”, Apoi a continuat, spunând, „Mai trebuie să ştiţi că doar unul dintre voi va duce la bun sfârşit călătoria şi va ajunge la mănăstire cu mine. Înţelegeţi?” După o scurtă pauză, discipolii şi-au plecat capetele şi au spus, „Da, bătrânule înţelept, înţelegem. Vom merge cu tine”.

Şi astfel, a doua zi, bătrânul înţelept împreună cu cei cinci discipoli ai săi şi-au început călătoria către munţii îndepărtaţi unde se afla mănăstirea. După ce au mers astfel timp de două zile, la un moment dat au poposit lângă un mic râu. Discipolii au pregătit masa, iar înţeleptul a mâncat împreună cu ei. La scurt timp după aceea, discipolii au adormit. Cam în jur de ora două dimineaţa, înţeleptul s-a ridicat din locul unde era aşezat. Făcând aceasta, el a fost auzit de trei dintre discipolii săi, în vreme ce ceilalţi doi au continuat să doarmă. Înţeleptul şi-a strâns lucrurile şi a părăsit în linişte locul respectiv. Cei trei şi-au luat şi ei în grabă puţinele lucruri pe care le aveau, şi l-au urmat. Ceilalţi doi au fost lăsaţi în urmă.

Înţeleptul şi cu cei trei discipoli rămaşi au urcat pe o cărare neumblată, îndreptându-se spre vârfurile munţilor ce se vedeau în zare şi cam după o zi de mers, au ajuns la o prăpastie. De-a latul acesteia, pe deasupra, se afla un buştean destul de îngust. Înţeleptul a traversat prăpastia, mergând fără nici un fel de efort pe buştean, deasupra unui hău de mai multe sute de metri. Unul din discipoli a traversat, după el şi cel de-al doilea, însă cel de-al treilea discipol a rămas înţepenit, cuprins de o frică teribilă. Oricât de mult s-a străduit, nu şi-a putut învinge teama de a traversa. Astfel, bătrânul înţelept împreună cu ceilalţi doi discipoli s-au oprit pentru o clipă de partea cealaltă pentru a face o scurtă plecăciune, al treilea discipol rămânând astfel în urmă. Şi astfel, bătrânul înţelept şi-a continuat călătoria împreună cu ceilalţi doi.

Au călătorit astfel mai multe săptămâni, urcând în tot acest timp. Zilele deveneau din ce în ce mai scurte; iarna se apropia cu repeziciune. În depărtare, se puteau zări vârfurile munţilor înalţi acoperite de zăpadă. Pe când cei trei mergeau printr-o trecătoare a muntelui, au ajuns la o colibă mică, situată la o răscruce de drumuri, unde trecătorii se opreau uneori să se odihnească.

Aceasta era casa unui bătrân fermier ce locuia împreună cu fiica sa. Bătrânul înţelept împreună cu cei doi discipoli ai săi au cerut permisiunea să rămână acolo peste noapte. Ei au oferit în schimb o plată simbolică, pe care fermierul era obligat prin tradiţie să o refuze. Nu se obişnuia sa accepţi bani de la nişte oameni sfinţi. Bătrânul fermier i-a invitat în casa lui şi le-a oferit hrană, adăpost şi s-a asigurat să nu le lipsească nimic.

Fermierul nu mai era în putere, aşa cum fusese odată. Era îngrijorat de soarta fiicei lui, în cazul în care printr-un nenoroc, ceva rău s-ar fi petrecut cu el. În timpul conversaţiei pe care au avut-o în acea noapte, fermierul nu a putut să nu observe că unul dintre discipolii înţeleptului era mai arătos şi avea ochii strălucitori. Scărpinându-şi bărbia gânditor, el i-a spus mai târziu discipolului, „Pari să fii un tânăr foarte puternic şi cinstit. Dacă vei vrea să rămâi aici şi să îmi fii de ajutor, ţi-o voi da pe fiica mea de soţie, şi după ce eu voi muri, vei moşteni casa, pământul şi animalele”.

Discipolul nu era sigur ce să facă, deoarece intenţiile sale iniţiale fuseseră să călătorească cu bătrânul înţelept la mănăstire.

În timp ce discipolul cântărea oferta fermierului, bătrânul a adus-o în încăpere pe fiica sa. Aceasta era luminoasă precum neaua, feminină şi bună la suflet, cu vocea suavă şi caracter puternic. Pentru amândoi a fost dragoste la prima vedere. Astfel, discipolul s-a hotărât pe loc. El avea să rămână să îl ajute pe fermier şi să se căsătorească cu fiica acestuia. Vremea petrecută împreună cu bătrânul înţelept îl ajutase să se transforme lăuntric foarte mult, a fost o adevărată schimbare a vieţii sale. A avut ocazia să înveţe şi să experimenteze nişte lucruri minunate, însă valea, mica colibă, precum şi fiica fermierului, erau perfecte pentru el. Se simţea cu adevărat binecuvântat. Ştia că era destinul său să rămână acolo.

În dimineaţa următoare, la răsărit, bătrânul înţelept s-a ridicat să plece, iar discipolul care se hotărâse să rămână acolo a mers la el şi i-a spus, „Înţeleptule, eu m-am decis să rămân aici, în această vale. Oricât de mult şi-au dorit inima şi sufletul meu să te însoţească la mănăstire, decizia mea este să rămân aici. Aici în acest loc mă voi căsători, îmi voi întemeia o familie, voi evolua spiritual şi voi fi fericit. Îţi mulţumesc şi sunt recunoscător pentru imensa graţie pe care ai revărsat-o asupra mea”. După aceasta, discipolul făcu o plecăciune.”

……………………………..

„…iarna s-a transformat în primăvară, spre marea bucurie a discipolilor râmaşi să aştepte pe acel mic deal. Nemişcarea si întunericul caracteristice iernii erau acum doar o amintire, iar sunetul renaşterii naturii îşi făcea simţită prezenţa pretutindeni.

Discipolul bătrânului înţelept putea simţi toată această transformare, în vreme ce stătea pe scaunul său de lemn. El ştia cum spiritul viu al lui Tao dădea viaţă plantelor, în vreme ce acestea dădeau primii colţi şi creşteau. îşi imagina sunetul creşterii plantelor şi astfel putu simţi acea regenerare şi în el însuşi.

În inima sa, el putea să se expansioneze şi să atingă un copac, să îl îmbrăţişeze, fără a se ridica de pe scaun, deoarece în adâncul fiinţei sale, în esenţa lui, el era acel copac.

Urmărea zborul păsărilor şi se minuna de felul graţios în care acestea se mişcau, când ele urcau sau coborau în zbor. Putea să simtă graţia totului. Fiecare mişcare a lor; fiecare bătaie a aripilor…

El simţea toate acestea în interiorul fiinţei sale. Era ca şi cum păsările zburau adânc în profunzimile sufletului lui…”

Stuart Wilde este binecunoscut pentru lucrările sale în domeniul metafizicii, auto-dezvoltării și spiritualității. Roșu stacojiu este ultima din cele douăzeci de cărți ale sale.

A studiat religii alternative și filosofia taoistă timp de cinci ani în Marea Britanie, până când a emigrat în Statele Unite la vârsta de treizeci și trei de ani. La puțin timp după aceasta, a început o carieră ca lector, iar în anii 90, se afla deja în turnee împreună cu Deepak Chopra, Dr. Wayne Dyer și Louise Hay.

A fost supranumit “învățătorul învățătorilor” datorită influenței pe care a avut-o asupra altor scriitori și lectori din domeniu. Scrierile sale sunt apreciate pentru modul provocator ce naște vii controverse și pentru umorul lor tipic englezesc

Timp de mai mult de douăzeci de ani a studiat conştiinţa umană, iar unii il consideră expert în problema lumilor transdimensionale şi în tot ce înseamnă fenomene supranaturale. El are un mod deosebit de simplu de a explica lucruri care, până acum, au fost un mister.

Scrierile politice ale lui Wilde sunt satirice şi adesea foarte amuzante. Cu toate acestea, are un simţ deosebit al pulsului evenimentelor mondiale şi multe dintre prezicerile sale pe termen lung s-au dovedit a fi profetice şi s-au adeverit, mai devreme sau mai tarziu.

Editura: Atman
Dimensiuni: 13×20 cm
Număr pagini: 164
Data apariţiei: noiembrie 2013

Preţ: 20 RON

Cartea se poate achiziţiona de pe site-ul Editurii Atman, la preţul de 16 RON (20% reducere), accesând acest link

Preţul de pe site se poate modifica ulterior.

Alte cărţi scrise de Stuart Wilde au mai fost publicate în limba română de Editura For You. Printre acestea se numără:

Forţa & Miracolelink

Cartea ne prezintă, într-un stil plăcut şi clar, cum să aflăm care este misiunea noastră în viaţă şi cum să aplicăm cele patru Discipline ale marilor Iniţiaţi. Citind această carte, înţelegem fără echivoc mecanismul prin care funcţionăm aici pe Pământ, cine sunt ghizii spirituali, precum şi modul corect în care să abordăm relaţiile noastre cu ceilalţi.

Certitudini, Imboldul  – link

Această carte serveşte drept un magnific plan de bătălie, prin care înveţi să-ţi amplifici puterea pe care o ai deja, pentru a-ţi recâştiga controlul absolut asupra propriei tale vieţi.
„Viata n-a fost niciodată menită să fie zbatere şi luptă, ci doar o înaintare lină de la un punct la altul, cam aşa cum ar fi plimbarea printr-o vale, într-o zi cu soare.”– STUART WILDE

Arta Mântuiriilink

În această carte fascinantă, Stuart Wilde demonstrează că procesul mântuirii şi al iertării vine odată cu acceptarea, în inima noastră, a celor Trei Graţii: blândeţea, generozitatea şi respectul. Abia atunci când turnul de fildeş al ideilor ego-ului se dărâmă, putem deveni smeriţi într-un mod nou, permiţându-ne să devenim noi înşine cei adevăraţi, sinceri, plini de compasiune şi liberi.

Al şaselea simţ. Secretele corpului eteric subtillink

Cartea este scrisă sub forma unui manual introductiv, care vă va ajuta să deveniţi mai conştienţi de corpul vostru subtil şi, astfel, să închideţi prăpastia pe care o percepe ego-ul între Sine şi lumea din exterior. Prin aceasta, susţine Stuart, se intră în legătură cu Sinele-natură şamanic – pătrunzând în mod automat în starea captivantă şi misterioasă, nelocalizată, unde totul este interconectat.

Sursa: http://www.editura-atman.ro, http://www.divin.ro, http://www.cartifrumoase.ro, http://www.editura-foryou.ro

Alte postări în categoria Spiritualitate:
Bucuriile înţelepciunii – Yongey Mingyur Rinpoche
Shambhala. Calea sacră a Războinicului – Chögyam Trungpa
Viaţa secretă a lui Dumnezeu – Aaron David

Stai, priveşte, ascultă – Ken Page şi Nancy Nester

Stai-priveste-asculta micaDacă aveţi nevoie de ajutor, vă simţiţi copleşiţi de energiile vieţii, sunteţi plictisiţi de propriile poveşti de viaţă, aveţi probleme de natură energetică sau vreţi să găsiţi modalităţi prin care să faceţi o schimbare majoră în viaţa voastră, cartea Stai, priveşte, ascultă. Eliberează vechea energie şi simte-te liber, scrisă de autorii Ken Page şi Nancy Nester, vă poate oferi răspunsurile de care aveţi nevoie.

Acest manual a fost elaborat pentru persoanele care se simt copleşite de problemele vieţii în prezent sau simt că sistemul lor nervos este suprasolicitat.

Întrebarea este: Vă iubiţi îndeajuns de mult – atât de mult încât să vă daţi voie să creaţi ceva nou? Puteţi renunţa la experienţele trecutului şi să nu le mai permiteţi să vă stabilească viitorul? Spuneţi că e mai uşor de zis, decât de făcut? Depinde. Depinde de cum vă vedeţi pe voi, în propria lume. Chiar vă plăceţi cu adevărat? Sunteţi mulţumiţi doar să fiţi? Sunt aspecte de-ale voastre care nu vă plac, pe care aţi vrea să le schimbaţi? Vă preţuiţi? Nu prin ochii altora, nu prin prisma realizărilor sau a ceea ce faceţi… Vă preţuiţi pe voi… şi atât?

Acestea pot fi întrebări la care puteţi răspunde cu uşurinţă – sau răspunsuri cu care nu prea aţi vrea să vă confruntaţi. Aveţi oare destul curaj ca să priviţi în faţă tot ceea ce se întâmplă în lumea voastră, în propriile vieţi? Vă puteţi privi în oglindă, pentru a analiza experienţele pe care le-aţi creat, fără a învinovăţi pe nimeni altcineva?

Ce este pe cale să se desfăşoare sau ce trebuie să se termine în viaţa voastră? Ce pleacă? Ce trebuie să lepădaţi, pentru ca noul să poată pătrunde? Aşezaţi-vă, puneţi-vă aceste întrebări, staţi liniştiţi, respiraţi profund, iar apoi, începeţi să notaţi în scris, răspunsurile.

Observaţi ce anume vă apare. Ştiu sigur că IUBIREA DE SINE vă va schimba vibraţia – care, în schimb, vă VA SCHIMBA REALITATEA. Viziunea voastră asupra vieţii se poate schimba şi puteţi reacţiona în mod diferit la circumstanţele, experienţele şi energetica neplăcută a vieţii, care nu vă mai sunt de niciun folos şi trebuie să plece din viaţa voastră. Puteţi comunica cu Sinele Superior, primind cu mai multă uşurinţă răspunsurile. Să trăiţi în prezent, să acceptaţi − în mod necondiţionat − că sunteţi creatorii lumii voastre, acesta este cel mai important dar pe care vi-l puteţi face. Uneori este ca şi cum aţi asculta un disc uzat, care repetă la nesfârşit, aceleaşi sunete.

Recomandările practice şi tehnice, descrise în această carte nu trebuie folosite ca alternative la tratamentele de specialitate. Acest manual nu încearcă să ofere niciun diagnostic sau tratament medical. Pentru orice boală care are la bază tulburări mentale, trebuie consultat medicul. Astfel de probleme trebuie corectate înainte de folosirea oricăreia dintre informaţiile şi/sau tehnicile pe care le descriem în continuare. Această carte este destinată furnizării de informaţii şi acţionează ca un ghid de referinţă pentru uz individual şi auto-conştientizare.

“Avem nevoie de curaj ca să învăţăm să creăm din perspectiva a ceea ce vrem, nu a ceea ce nu vrem – curajul de a accepta responsabilitatea pentru tot ceea ce creăm în fiecare zi, în vieţile noastre – fără a blama nicio altă persoană, pentru nimic.

Explorarea sinelui nu poate fi evitată. Ea este inevitabilă, dacă vreţi să vă descoperiţi puterea, propria identitate şi valoarea de sine. Este singura cale de a descoperi relaţia intimă pe care o aveţi cu Divinitatea lăuntrică (Sinele vostru Superior).”

Cuprinsul cărţii este detaliat în continuare:

Stai – Priveşte – Ascultă
Curajul de a (vă) schimba comunicarea cu sinele superior; Purificarea energetică; evoluţia spirituală
Comunicarea cu sinele superior
Cine sunt ghizii şi îngerii noştri?
Cine ne transmite informaţii prin channelling?

Cum să ne iubim pe noi înşine
Tehnici pentru a fi în prezent
Respiraţia luminii vieţii
Glanda pineală
Centrul vital: punctul central al corpului (Hara)

Interferarea energetică dintre oameni
Non-proiecţia energiei şi abilitatea de a ne centra în noi înşine
Transmitem dragoste şi lumină sau energie?
Tehnica eliberării de tipare
Stăpânirea şi revendicarea spaţiului nostru

Sănătatea energetică
Purificarea bijuteriilor şi a accesoriilor din piele
Fiţi liniştiţi, în timp ce mâncaţi
Detectarea şi transformarea energiei negative
Creator sau victimă?

Schimbările Pământului – cum să ne detaşăm de ideile pesimiste
Suntem unificaţi sau separaţi
Dependenţe conştiente şi dependenţe ascunse în subconştient
Visarea lucidă – practicarea creativităţii fără limite
Cum suntem atraşi în dinamica unui grup?

Purificarea animalelor
Starea ideală din care puteţi crea înălţare sau coborâre
Arta de a fi fluid din punct de vedere spiritual
Oglinda relaţiilor: energia iubirii
Probleme şi alegeri

Să fim martori ai spiritului
Echilibrarea aspectelor masculin – feminin
Cum putem ajuta eficient o altă persoană
Principalele metode de învăţare

Ken Page, american stabilit în New York, este psihoterapeut, autor şi lector. Vorbitor dinamic şi inspirat, el a condus sute de ateliere de lucru având ca tematică intimitatea şi spiritualitatea pentru mii de participanţi de toate vârstele, din toate mediile şi orientările sexuale.

Ken Page ne învaţă că „darurile noastre de bază” sunt calea cea mai directă de a iubi şi simţul misiunii personale.

Teoria lui Ken Page explorează relaţia crucială dintre darurile şi rănile noastre şi ne învaţă modalităţile de înţelegere şi eliberare a acelor daruri care locuiesc în sinele nostru autentic.

Nancy Nester este doctor în metafizică şi are studii religioase cu accent pe religiile comparative ale lumii. Maestru şi profesor Reiki de mai mulţi ani, Nancy Nester are o practică Reiki activă şi un program de predare pentru toate nivelurile de învaţare.

Ea a creat tehnica revoluţionară cunoscută ca “porţi din Quan Yin” (porţi antice pentru vibraţii de compasiune de vindecare), coordonând în ultimii 35 de ani, mii de clienti şi elevi.

De la o vârstă fragedă, Nancy Nester a primit mesaje şi indicaţii de la îngeri, maeştri ascensionaţi şi alte fiinţe de lumină. Mai multe experiente în pragul morţii i-au oferit lui Nancy o viziune unică şi de conştientizare a multi-dimensionalităţii sufletului şi a călătoriei sale.

În timp ce lucrează în lumea de „bine sau rău”, ea găseşte prin intuiţie punctul central al adevărului. Filozofia ei în experienţele de învăţare, de predare, în schimbul de informaţii şi în vindecare a fost întotdeauna Conştiinta Unităţii.

Editura: For You
Dimensiuni: 14×20 cm
Număr pagini: 170
Data apariţiei: noiembrie 2013

Cartea se poate achiziţiona de pe site-ul Editurii For You, accesând acest link

Preţ: 18 RON

Sursa: http://www.editura-foryou.ro

Alte postări în categoria Vindecare spirituală:
Calea vindecătorului – Adam Dreamhealer
Neuroştiinţa iluminării – Alberto Villoldo şi David Perlmutter
Teorii despre sistemul chakrelor – Hiroshi Motoyama

Suflarea Absolutului – Mooji

suflarea-absolutului_micaDupă ce am urmărit, de-a lungul timpului, numeroase videoclipuri în care unul dintre cei mai îndrăgiţi maeştri spirituali, Mooji, ne împărtăşeşete din înţelepciunea sa în cadrul satsang-urilor, acum putem avea acces la învăţăturile sale şi prin intermediul unei cărţi, recent publicată de Editura Eu Sunt: Suflarea Absolutului. Dialoguri cu Mooji cu subtitlul: Manifestarea şi nemanifestarea sunt una, din colecţia Aici şi Acum.

În această carte, Mooji te invită să priveşti în tine aşa cum nu ai mai făcut-o niciodată. Dintre toate subiectele dezbătute de fiinţele umane, singurul fapt indiscutabil este că existăm.  Însă nu ne întrebăm niciodată: Ca ce anume existăm? În această carte, Mooji îţi va împinge mintea dincolo de disputele conceptuale, în claritatea vibrantă a Negândirii.

„ÎN FIECARE DIMINEAŢĂ TE TREZEŞTI DIN VIS; DAR, CA SĂ FII LIBER, TREBUIE SĂ TE TREZEŞTI ŞI DIN STAREA DE VEGHE.” (MOOJI)

Din cuprinsul cărţii:

Advaita – Calea fără cale
Bomba cu ceas ticăie
Cheia care deschide toate uşile
Când Sinele este văzut
Eşti perfect aşa cum eşti
Trebuie să guşti din asta!
Ambasador al libertăţii
Scoate mintea din priză
Amăgirea conştiinţei
„Dar apoi…”
Lasă ca sacul de dormit „Eu” să se deschidă
Sămânţa „Eu Sunt”
Mai subtil decât spaţiul
Întâlnire cu Buddha
Fii mierea
Când durerea şi pacea sunt una
Caviarul fiinţării
Fiinţa originară
Ascuns în perna lui Dumnezeu
Îndepărtează cataracta de pe ochii „Eului”
Oriunde mă aflu, sunt linişte
A fi Acela fără de trecut
Jargonul uniunii
Renunţă la firmă
„Eu” este chemat în boxa martorilor
Poate observatorul să fie observat?
De neatins
Amnezia în Fiinţă
Înecat la mal
Însărcinată cu tine însăţi
Somnul conştient
Satsangul este oglinda Sinelui
A privi din libertate
Ultima mea întrebare
Suflarea Absolutului
Cine este Mooji?
Despre Arunachala

Mai jos puteţi citi şi un fragment din carte:

AMĂGIREA CONŞTIINŢEI

“Controlul este o obsesie a Conştiinţei atunci când aceasta se identifică cu ceva. Identificarea cu corpul face Conştiinţa să se simtă vulnerabilă. Ştie că acest corp este trecător, că poate fi rănit şi că este supus durerii, bolii şi îmbătrânirii. Prin urmare, în identificarea sa cu corpul, Conştiinţa consideră că şi ea poate fi rănită sau poate muri. In plus, atunci când Conştiinţa se identifică cu mintea, are loc un aparent transfer de responsabilitate. Ce este în grija Conştiinţei – bunăstarea corpului, confortul, acţiunile şi situaţiile – acum par să fie în sarcina minţii limitate.

Acesta este modul în care Conştiinţa ajunge să se confrunte cu vinovăţia, ruşinea, remuşcările şi anxietatea. Ea se teme să nu facă ceva greşit, îi e frică să nu facă o alegere „greşită”, sau  să nu piardă ceva ce îi linişteşte această permanentă şi fundamentală teamă de vulnerabilitate, sau visează la lucruri care să-i atenueze această frică. Percepţia minţii despre viaţă se ţese în jurul luptei cu aceşti factori corporali şi, cât timp există identificare, Conştiinţa este aparent prinsă în această luptă.

Tu, Conştiinţa, ai nevoie de acest corp pentru a continua să guşti şi să experimentezi, dar nu este necesar să te identifici cu el. Fără identificare, corpul va fi în continuare acolo, iar această obsesie a controlului va dispărea.

Corpul este complet nevinovat în toate acestea. El este acolo prin decret divin şi îşi face treaba lui. Corpul nu ştie că el eşti tu. Ceva din interior consideră corpul ca fiind „eu” şi îi dă un nume.

Mintea trebuie să aibă ceva cu care să te ameninţe pentru a te ţine ostatic. Trebuie să existe ceva ce vrei sau ce nu vrei pentru ca mintea să te convingă să-i asculţi avertismentele false, cum ar fi: „Dacă nu faci asta, se va întâmpla ceva neplăcut.” De multe ori există frica de schimbare, pentru că mintea îşi imaginează că ceea ce nu ştie sau ce nu a programat, ar fi negativ. Ar fi un fel de pierdere, o involuţie sau un pas înapoi. Şi toate acestea ar putea duce la anihilare, adică exact ceea ce mintea încearcă să evite în permanenţă.

Fii îndrăzneţ cu viaţa, spune: „Bine, fă-mă cerşetor pe stradă dacă asta doreşti, dar voi fi un cerşetor liber.” Şi atunci vei vedea de unde vine frica. Poţi s-o faci? Alţii au făcut-o şi au descoperit că o frică pe care ai înfruntat-o este ca o fantomă care dispare în lumina curajului şi dorinţei lor de a vedea cu adevărat.

Frica este întotdeauna mai mare decât realitatea. Ea apare din cauza lipsei de încredere. Tu crezi că poţi avea grijă de tine mai bine decât Dumnezeu. Te temi că ceea ce Dumnezeu a planificat pentru tine nu este ceea ce vrei. Acest lucru este probabil adevărat, pentru că visele pe care le avem sunt limitate la ceea ce ştim despre viaţă şi despre noi înşine, ceea ce este infim pe lângă vastitatea Existenţei. Când lăsăm la o parte ceea ce credem că ne va face fericiţi, lăsăm Graţia să respire şi creăm spaţiul pentru ca lucruri mai măreţe şi mai frumoase decât ne-am imaginat noi vreodată, să se întâmple.

Însă această nevoie aparentă de a controla, teama de a pierde controlul şi presupusa detaşare de el sunt, şi ele, tot jocul Conştiinţei, deoarece nu există niciun individ în afara acestei Conştiinţe care să decidă sau să acţioneze contrar dorinţei permisive ale Conştiinţei. Totul este Conştiinţă. Fiinţele umane şi activitatea lor sunt un efect, nu o cauză a Conştiinţei. Reflectaţi la asta.”

Editura: Eu Sunt
Dimensiuni: 13×20 cm
Număr pagini: 230
Data apariţiei: noiembrie 2013

Preţ:  26 RON

Cartea se poate achiziţiona de pe site-ul Editurii Eu Sunt la preţul de 23 lei (11% reducere), accesând acest link

Preţul de pe site se poate modifica ulterior.

Sursa: http://www.eusunt.ro

Alte postări în categoria Spiritualitate:
Shambhala. Calea sacră a Războinicului – Chögyam Trungpa
Splendoarea ascunsă – OSHO
Ashtavakra Gita – Sutrele realizării sinelui

 

Shambhala. Calea sacră a Războinicului – Chögyam Trungpa

Shambhala micaShambhala. Calea sacră a Războinicului este o carte apărută cu foarte puţin timp în urmă la Edituria Elena Francisc, în cadrul colecţiei Psyche.

Iată ce ne spun editorii Elena şi Horia Francisc-Ţurcanu despre ultima lor apariţie editorială:

“Ții în mână o carte destinată acelora care au ales transformarea interioară și care cred că aceasta stă în puterile lor. O carte pentru aceia care aleg eliberarea interioară de frică și de iluzie, eliberarea de dominația minții. O carte pentru aceia care aleg să sfârșească pentru totdeauna cu statutul de sclav al conștiinței de masă și să aleagă calea dificilă a asumării propriei realități.

Calea războinicului nu este o cale a luptei, ci a acțiunii conștiente în dimensiunea liniară a existenței. Este o cale a încrederii în sine, a intuiției, a clarității și păcii interioare, o cale a conexiunii profunde cu tot ceea ce există și a expansiunii minții. Este o cale a unității fundamentale a Ființei și a armoniei, o cale a conștienței absolute a tuturor dimensiunilor. Este calea integralității percepției despre sine.

În concluzie, ții în mână una dintre Cărțile Maestrului interior, care a fost scrisă pentru tine. Mai precis pentru acea parte din tine care a ales deja libertatea. Ca toate cărțile fundamentale, vin către noi în momente cheie. Privește în adâncuri. Vei recunoaște vibrația unui asemenea moment.”

Chögyam Trungpa (1940–1987), maestru în meditaţie, profesor şi artist, a fondat Universitatea Naropa în Boulder, Colorado, aceasta fiind prima universitate inspirată de budism din America de Nord; de asemenea, a fondat programul de training Shambhala şi o asociaţie internaţională de meditaţie cunoscută sub numele de Shambhala International.

Chögyam Trungpa le este cel mai bine cunoscut cititorilor occidentali ca autor al mai multor cărţi de succes despre învăţăturile budiste, printre care Cutting Through Spiritual Materialism,The Myth of Freedom şi Meditation in Action.

Volumul de faţă, Shambhala, reprezintă o îndepărtare semnificativă de aceste lucrări anterioare. Cu toate că autorul admite relaţia dintre învăţăturile Shambhalei şi principiile budiste şi deşi discută într-o anumită măsură practica meditaţiei în poziţie şezândă – care e, efectiv, identică cu practica meditaţiei budiste – totuşi cartea aceasta prezintă, fără nici o îndoială, o perspectivă mai degrabă laică decât religioasă. Acest volum se referă în mod direct – uneori dureros de direct – la experienţa şi la provocarea pe care o constituie faptul de a fi om.

Astfel, din această carte aflăm că:  “Cheia disciplinei războinice şi primul principiu al viziunii Shambhalei e să nu te temi de ceea ce eşti. În ultimă instanţă, aceasta este definiţia vitejiei: să nu-ţi fie teamă de tine însuţi. Viziunea Shambhalei ne învaţă că, în faţa marilor probleme ale lumii, noi putem fi eroici şi buni în acelaşi timp. Viziunea Shambhalei reprezintă opusul egoismului. Când ne temem de noi înşine şi când ne temem de aparenta ameninţare pe care o întruchipează lumea, atunci devenim extrem de egoişti. Vrem să ne construim micile noastre cuiburi, coconii noştri, ca să putem trăi în siguranţă de unii singuri.”

Editura: Elena Francisc
Număr pagini: 252
Data apariţiei: octombrie 2013

Cartea se poate achiziţiona de pe site-ul Editurii Elena Francisc, accesând acest link

Preţ: 53 RON

Sursa:  http://www.elenafrancisc.ro, https://ro-ro.facebook.com/cartileelenafrancisc

De acelaşi autor mai puteţi citi şi următoarele cărţi publicate în limba română:

Antrenarea minţii şi cultivarea bunătăţii pline de iubire (Editura Dharana) – apasă link

Această carte este o traducere efectuată de Comitetul de Traducere Nalanda, a lucrării Cele şapte puncte ale antrenării minţii, de Chekawa Yeshe Dorje, cu un comentariu bazat pe învăţăturile orale predate de Chogyam Trungpa, Rinpoche.

Cele şapte puncte ale antrenării minţii este o listă de nouăzeci şi cinci de sloganuri, formând o instruire sumară, concisă, cu privire la viziunea şi aplicarea budismului Mahayana. Studierea şi practicarea acestor sloganuri este un mod foarte concret de a contracara agăţarea de ego şi de a cultiva blândeţea şi compasiunea. Ele oferă o metodă pentru a ne antrena mintea, atât prin practicarea meditaţiei formale, cât şi prin folosirea întâmplărilor din viaţa cotidiană drept mijloc de trezire

Eliberarea de materialismul spiritual (Editura Dharana) – apasă link

Această carte ne avertizează asupra capcanelor în care putem cădea atunci când urmăm o cale spirituală. Este important de ştiut că scopul principal al oricărei practici spirituale este eliberarea din mrejele egoului. Aceasta înseamnă să te îndepărtezi de dorinţa lui constantă de a crea propria versiune mai înaltă, mai spirituală, mai transcendentală a cunoaşterii, a religiei, a virtuţii, a judecăţii, a confortului sau a orice i se pare că îi este de folos. Trebuie să ne eliberăm de materialismul spiritual. Dacă nu o facem, dacă, de fapt, continuăm să-l aplicăm asupra propriei persoane, ne vom trezi până la urmă posesorii unei colecţii impresionante de căi spirituale. Şi doar atât.

Alte postări în categoria Spiritualitate:
Viaţa completă a lui Krishna – Mataji Devi Vanamali
Jnana Yoga – Swami Vivekananda
Splendoarea ascunsă – OSHO