Recenzie: Gânduri fără gânditor – Mark Epstein

ganduri_fara_ganditor-micaLa Editura Herald a fost publicată de curând, în cadrul colecţiei Alter Ego, cartea Gânduri fără gânditor Psihoterapie dintr-o perspectivă buddhistă, scrisă de psihoterapeutul Mark Epstein.

Cele două domenii, buddhismul şi psihoterapia, au rămas mult timp relativ separate şi nu s-au intersectat, căci cei care urmăreau să popularizeze buddhismul în Occident nu aveau cunoştinţe de psihanaliză. Mark Epstein însă, care este atât psihoterapeut, cât şi cunoscător şi practicant al buddhismului, având deci o perspectivă asupra ambelor domenii, a putut să observe în ce mod acestea se aseamănă şi se deosebesc, reuşind să integreze cu succes tot ceea ce au mai bun de oferit cele două practici, în beneficiul oamenilor care au nevoie de ajutor pentru a se elibera de sub tirania minţii.

Cartea se adresează în aceeaşi măsură celor care practică psihoterapia şi doresc să îşi îmbogăţească tehnicile utilizate, prin asimilarea unor idei şi practici buddhiste cu care nu erau familiarizaţi până acum, cât şi oamenilor aflaţi în căutarea unor răspunsuri pe care nu au reuşit să le găsească fie numai în psihoterapia clasică, fie numai prin practicarea meditaţiei buddhiste.

În prima parte, Psihologia minţii din perspectiva lui Buddha, autorul prezintă învăţăturile buddhiste într-un limbaj accesibil occidentalilor, pentru a-i familiariza pe oameni cu ceea ce presupune buddhismul, pe înţelesul lor.

În partea a doua, Meditaţia, autorul insistă asupra importanţei meditaţiei şi a beneficiilor pe care aceasta le poate aduce în combinaţie cu tehnicile psihoterapiei occidentale, această practică fiind indispensabilă pentru eliberarea omului de suferinţa pe care i-o provoacă mintea.

Partea a treia, Terapia, se bazează pe experienţa personală a autorului ca psihoterapeut, practicant al meditaţiei şi pacient. El îşi propune să demonstreze cum pot învăţăturile buddhiste să completeze practica psihoterapiei contemporane, în beneficiul oamenilor care se confruntă cu probleme de natură psihologică, sau care pur şi simplu doresc să-şi îmbunătăţească starea de spirit şi calitatea vieţii.

Autorul prezintă în paralel învăţăturile buddhiste şi conceptele psihologiei tradiţionale, reuşind să identifice, pe lângă deosebirile care, de altfel, era de aşteptat să existe, şi anumite asemănări. El reuşeşte astfel să reducă prăpastia care, la prima vedere, pare să existe între modul de gândire oriental şi cel occidental.

Învăţăturile lui Buddha, cunoscute sub numele de Cele Patru Nobile Adevăruri (suferinţa, originea suferinţei, încetarea suferinţei şi calea care conduce la încetarea ei), sunt cheia pentru înţelegerea psihologiei buddhiste a minţii. Învăţăturile buddhiste, prezentate în contextul psihologiei contemporane, ne ajută să înţelegem cât de iluzorii sunt dorinţele minţii noastre, care nu pot fi niciodată satisfăcute cu adevărat. Însă buddhsimul nu ne sfătuieşte nici să respingem experienţele agreabile, “ci doar ataşamentul pe care îl avem faţă de acestea ca surse ale satisfacţiei supreme”.

Printre deosebirile evidenţiate de autor pe parcursul cărţii, între modul de abordare occidental şi cel buddhist, am remarcat una care mie mi se pare importantă. Astfel, gândirea occidentală susţine că, pentru a se putea adapta cerinţelor de tot felul ale adulţilor din jurul său, copilul este nevoit să îşi creeze un sine fals, care să îl ajute să supravieţuiască şi care de fapt îl îndepărtează de adevărata sa natură. Acest lucru îi va cauza mai târziu în viaţă multă suferinţă, întrucât vă avea mereu un sentiment de inadecvare, de necunoaştere a identităţii sale, pe care va încerca să îl acopere prin diverse distracţii sau plăceri senzoriale. Însă gândirea buddhistă avansează ideea că această tendinţă a oamenilor de a-şi satisface dorinţele compulsive este inerentă naturii umane, fără ca vina pentru aceste tendinţe să se datoreze neapărat unei educaţii neadecvate. Ele pot fi cel mult amplificate de cerinţele impuse copilului de către adulţi.

Această idee ar trebui serios aprofundată, întrucât peste tot în cărţile de psihologie se pune accentul pe faptul că multe tulburări de personalitate sau traume se datorează părinţilor. Cu siguranţă există şi părinţi abuzivi, insensibili sau absenţi din viaţa copiilor lor, dar de multe ori nu este cazul. Poate că a venit momentul să nu ne mai concentrăm atât de mult atenţia, în încercarea de găsi un vinovat pentru suferinţa noastră, asupra a ceea ce nu au făcut părinţii noştri pentru noi, şi mai degrabă să încercăm să ne asumăm răspunderea faptului că, în calitate de fiinţe umane, suntem supuşi tendinţelor de a căuta plăcerea şi a evita durerea. De fapt, ca să fim sinceri, de multe ori ne construim şi ne amplificăm acest sine fals din dorinţa de a ne vedea ego-ul gratificat, de a primi cât mai multe aprecieri şi laude, de a trezi admiraţia sau chiar invidia altor oameni, după cum spune şi autorul:

“Ego-ul, în calitate de subiect, doreşte să se ştie în siguranţă, dar nu poate şi de aceea este obligat să se prefacă, nu doar pentru a satisface solicitările din partea părinţilor, dar să se satisfacă pe sine însuşi.”

Ulterior, ne găsim prinşi în această capcană a ego-ului, din care nu mai ştim cum să scăpăm. Dacă reuşim să vedem că de fapt nu avem nevoie de laude şi aprecieri din exterior care să valideze ceea ce suntem, construcţia falsă a ego-ului cade de la sine. Acest lucru nu este uşor de acceptat, dar este eliberator, atât pentru noi, cât şi pentru cei pe care am vrea să dăm vina pentru propriile noastre defecte.

Autorul atrage atenţia asupra unor capcane în care cad uneori practicanţii meditaţiei, cum ar fi concepţia potrivit căreia emoţiile negative ar trebui fie exprimate, fie controlate, fie suprimate. Totuşi, nu este neapărat de dorit să încercăm să “scăpăm” cât mai repede de sentimentele pe care le considerăm indezirabile, ci mai degrabă ar fi util să le acceptăm şi să convieţuim cu ele, experimentându-le într-un mod nou. Aşadar, meditaţia nu trebuie văzută ca pe o cale de a fugi de noi înşine, de a evada într-o minte lipsită de gânduri. Ea presupune multă sinceritate faţă de propria persoană, pentru a putea accepta emoţiile şi dorinţele care inevitabil ies la suprafaţă în timpul acestei practici:

“Cel mai revelator lucru în ceea ce priveşte un prim refugiu de meditaţie (după ce vom fi înţeles cât de mult este mintea noastră scăpată de sub control) este felul în care experienţa suferinţei cedează pentru a face loc alteia, plină de linişte sufletească (…). Odată ce reacţiile faţă de suferinţă – spaimă, jignire, frică, tensiune şi aşa mai departe – sunt separate de senzaţia pură, acea senzaţie la un moment dat va înceta să mai rănească.”

Însă autorul subliniază faptul că, în unele cazuri, meditaţia nu poate înlocui psihoterapia. Văzând toate argumentele şi exemplele care sunt prezentate în carte, atât în favoarea meditaţiei, cât şi a psihoterapiei, concluzia firească este aceea că ele pot fi complementare şi nu ar fi bine să o excludem pe niciuna în favoarea celeilalte.

Mai mult decât atât, autorul a ajuns să considere, pe baza experienţei sale, că cea mai bună soluţie este utilizarea unei combinaţii între cele două practici. El a reuşit să integreze astfel conceptele buddhiste în practica psihoterapiei, iar în partea a treia a cărţii el descrie modurile în care se poate realiza acest lucru, împreună cu numeroase exemple.

Psihoterapeuţii pot găsi un ajutor preţios în această carte, care îi poate ajuta pe aceştia să devină cât mai prezenţi pentru pacienţii lor, acest lucru fiind cel puţin la fel de important ca dialogul şi interpretarea problemelor pacienţilor.

În concluzie, mesajul de bază al cărţii Gânduri fără gânditor este faptul că învăţăturile buddhiste nu mai pot fi ignorate de cultura occidentală. O tradiţie veche de milenii, care se preocupă atât de mult de starea de bine a fiinţei umane, poate fi acum înţeleasă şi aplicată, cu ajutorul acestei cărţi, atât în psihologie, cât şi de către fiecare om în parte, în viaţa sa cotidiană. Buddhsimul ne ajută să privim mintea şi manifestările ei, care ne produc atâta suferinţă, dintr-o altă perspectivă decât sunt obişnuiţi occidentalii, înţelegând mai bine de ce suferim şi cum ne putem elibera de această suferinţă.

Poate că cea mai importantă este tocmai această speranţă pe care o oferă buddhismul, şi anume că există o cale de încetare a suferinţei. Dacă avem suficientă voinţă şi determinare, este posibil să vedem cât de mult rău ne face mintea noastră nouă înşine şi să abandonăm, una câte una, poveştile pe care mintea ni le spune pentru a ne menţine într-o stare de sclavie. Această carte ne oferă toate instrumentele de care este nevoie pentru a putea prelua şi adapta, după cum consideră fiecare că i se potriveşte cel mai bine, atât ceea ce are de oferit psihologia clasică, cât şi conceptele buddhiste, pe care mulţi dintre noi pot acum să le înţeleagă şi să le descopere inestimabila valoare.

Editura: Herald
Număr pagini: 288
Format: 13×20 cm
Data apariţiei: decembrie 2013

Preţ: 27 RON

Cartea se poate achiziţiona de pe site-ul Editurii Herald cu reducere, la preţul de 22,50 RON, accesând acest link

Preţul de pe site se poate modifica ulterior.

Alte postări în categoria Articole şi recenzii:
Înfometează egoul, hrăneşte sufletul – Connie Miller
Jnana Yoga – Swami Vivekananda
Îndeplinirea dorinţelor – magie sau drept divin?

Fascinanta construcţie a Eu-lui – Augusto Cury

Fascinanta constructie a euluiO nouă carte scrisă de psihoterapeutul Augusto Cury a apărut cu puţin timp în urmă la Editura For You, şi anume: Fascinanta construcţie a Eu-lui – Cum să dezvoltăm o minte sănătoasă într-o societate stresantă. Cartea îşi propune să ne ofere instrumentele de care avem nevoie pentru a nu ne lăsa copleştiţi de propria negativitate, atunci când trebuie să facem faţă evenimentelor mai dificile ale vieţii.

Aţi avea curaj să vă urcaţi într-un avion, ştiind că pilotul nu are experienţa necesară pentru a folosi instrumentele de navigaţie, utilizate la decolare sau aterizare? Cu siguranţă că nu! Problema e că, de necrezut, cea mai complexă dintre „aeronave”, mintea umană, are un pilot foarte adesea imatur şi nepregătit pentru a o conduce: Eu-l.

Şcolile şi universităţile predau prea puţin mecanismele necesare construirii unui Eu inteligent şi sănătos. Fără cunoaşterea şi dezvoltarea acestor mecanisme, e mult mai complicat să fim maturi, stabili şi profunzi din punct de vedere emoţional şi să construim un raţionament complex, într-o societate stresantă ca a noastră. Iată câteva rezultate: două treimi dintre oameni prezintă sindromul timidităţii, 26% dintre tineri prezintă caracteristici depresive, 50% dintre părinţi nu dialoghează cu copiii lor şi peste 90% dintre oameni nu stau de vorbă cu ei înşişi despre conflictele lor.

Pornind de la teoria Inteligenţei multifocale, elaborată de el, Augusto Cury îl incită pe cititorul acestei cărţi la cunoaşterea fascinantelor mecanisme de formare a Eu-lui, o temă vitală pentru tineri şi adulţi. El prezintă secretele memoriei, fenomenele care construiesc gândurile şi formează oameni care gândesc.

„Fiinţa umană poate conduce o întreprindere sau o ţară, dar, hotărât lucru, nu e uşor să conduci planeta psihică, ce, asemănător planetei Pământ, nu-şi încetează niciodată mişcarea, dar cu o deosebire serioasă, nu întotdeauna urmează aceeaşi orbită, ci are traiectorii imprevizibile.”

Augusto Cury este medic psihiatru, psihoterapeut, om de ştiinţă şi scriitor. Este unul dintre autorii cei mai publicaţi din lume, considerat autorul cel mai citit al deceniului 2001-2010 în Brazilia. Cele 30 de cărţi ale sale au depăşit 15 milioane de exemplare numai în Brazilia. Este autorul teoriei Inteligenţei multifocale, folosită în diferite universităţi, care studiază formarea Eu-lui, rolurile memoriei, construcţia gândurilor. Este unul dintre puţinii gânditori în viaţă, din zilele noastre, a cărui teorie e studiată în cursuri post-universitare, masterat internaţional şi doctorat. Romanul său Vânzătorul de vise a primit, în 2009, în China, premiul pentru Cartea de ficţiune. Web- site: www.augustocury.com.br

În cuprinsul cărţii veţi putea citi despre:

CAPlTOLUL l – Eu-l ar trebui să rămână uimit în faţa minţii umane
CAPITOLUL 2  – Tehnicile necorespunzătoare ale Eu-lui ca administrator psihic
CAPITOLUL 3 – Definirea Eu-lui şi a funcţiilor sale vitale
CAPITOLUL 4 – Memoria genetică, centrală şi periferică
CAPITOLUL 5 – Categoriile de raţionament
CAPITOLUL 6 – Tipurile de gândire
CAPITOLUL 7 – Natura virtuală a gândurilor
CAPITOLUL 8 – Conştiinţa de sine
CAPITOLUL 9 – Percutorul Memoriei: o petrecere la care Eul-l n-a fost invitat
CAPITOLUL 10 – Eu-l constructor şi reconstructor

În continuare găsiţi câteva fragmente din această carte:

“Nu e o nebunie faptul că un muritor provoacă războaie şi omucideri? Haosul dramatic al morţii care sfârşeşte în singurătatea unui mormânt ar trebui să aducă un minimum de înţelepciune pentru ca Eu-l să-şi controleze violenţa, dar nu e suficient. Un Eu infantil, prea puţin înclinat spre interiorizare, se crede un zeu. Nu e o prostie faptul că o fiinţă umană, care moare câte puţin în fiecare zi, simte nevoia patologică de putere ca şi cum ar fi eternă? Nu e o prostie faptul că un om care nu ştie cum să-şi gestioneze propriile gânduri simte o nevoie acută de a-i controla pe ceilalţi?

Nu e o barbarie să vrei să fii cel mai bogat, cel mai renumit sau cel mai eficient specialist şi să ajungi pe patul unui spital? Nimeni nu vrea aşa ceva. Dar de ce mulţi dintre cei care au un succes social şi financiar spectaculos, în loc să se relaxeze şi să se delecteze, continuă să muncească într-un ritm halucinant, căutând să atingă ţinte de neatins? Un Eu competent nu înseamnă un Eu cu o bună pregătire. Un Eu prost format poate fi extrem de eficient pentru sistemul social, dar, în acelaşi timp, poate avea o relaţie foarte proastă cu sine.

Sunt persoane care au avut părinţi fascinanţi, o copilărie minunată şi lipsită de traume, dar au devenit timide, pesimiste, prost dispuse, anxioase. Baza personalităţii lor nu le justifică nefericirea. Ca să le putem înţelege, trebuie să luăm aminte la mecanismele de formare a Eu-lui. Şi pentru a-şi învinge această nefericire, nu foloseşte la nimic să tratăm o boală, ci Eu-l bolnav, Eu-l ca administrator al psihicului.

………………………..

Am învăţat că, în funcţie de drumul pe care apucăm, putem deveni cei mai mari călăi ai noştri. După cum am arătat, există cercetări care atestă că, în zilele noastre, numărul tulburărilor psihice e pe cale să explodeze. Cincizeci la sută dintre oameni, mai devreme sau mai târziu, vor dezvolta una dintre ele. Probabil că fiecare al doilea dintre noi e afectat. Şi, dacă luăm în considerare stresul modern, generat de excesul de activităţi, informaţii şi preocupări, cu greu vom găsi o persoană pe deplin sănătoasă.

Am descoperit că viaţa merită trăită, în ciuda văilor de lacrimi şi frustrări. Eu-l trebuie să descifreze tainele unei minţi bogate sub aspect emoţional, sănătoase, creative, inventive. E foarte greu de schimbat personalitatea, dar schimbarea, şlefuirea, dotarea şi educarea centrului care administrează personalitatea, Eu-l, sunt posibile. Existenţa ar trebui să fie o sală de fitness pentru inteligenţă, ca să ne construim continuu.

Aeronava minţii noastre se poate ridica în zboruri înalte sau se poate târî. E păcat că foarte puţini oameni caută să intre în straturile mai profunde ale fiinţei lor, printr-un dialog cu sine inteligent, relaxant şi productiv. E un păcat şi mai mare că trăim într-o societate atât de superficială, care priveşte actul de a se căuta şi de a sta de vorbă cu sine ca pe o nebunie.

Nebunie e să stăm de vorbă cu toţi cei din jur, dar să ne trecem sub tăcere propria istorie. Nebunie e să criticăm lumea din afară, dar să nu ne criticăm propriile fantasme, să nu ne reciclăm fricile, să nu dăm un şoc de luciditate gândurilor noastre dialectice şi anti-dialectice perturbatoare. Nebunie e să decuplăm motorul maşinii ca să nu se uzeze, dar să nu ne decuplăm mintea sau să ne gestionăm gândurile pentru a nu ne stresa prea intens creierul. Nebunie e să distingem nenumărate sunete în jurul nostru, dar să nu ascultăm glasul plăcut şi inaudibil din anti-spaţiul gândului virtual, care cere să ne căutăm pe noi înşine şi să ne schimbăm stilul de viaţă agitat. Nebunie e să consumăm produse şi servicii şi să uităm că ceea ce nu se poate cumpăra cu bani, precum arta de a ne proteja psihicul şi de a ne interioriza, e esenţială pentru sănătatea psihică. Nebunie e să trăim în case şi apartamente confortabile, dar să nu avem un loc în-lăuntrul nostru, unde să ne odihnim şi relaxăm.”

Editura: For You
Dimensiuni: 14×20 cm
Număr pagini: 160
Data apariţiei: decembrie 2013

Cartea se poate achiziţiona de pe site-ul Editurii For You, accesând acest link

Preţ: 15 RON

O altă carte scrisă de Augusto Cury,  publicată anul trecut tot de către Editura For You, este: Eliberează-te din temniţa emoţională, despre care puteţi citi pe blog aici.

Sursa: http://www.editura-foryou.ro, http://www.eusunt.ro

Alte postări în categoria Autocunoaştere:
Oameni şi vocaţii – Isabel Briggs Myers
Umbra din noi – Verena Kast
Arta de a fi – Erich Fromm

Iubirea n-a uitat pe nimeni – Gary R. Renard

iubirea-na-uitat-pe-nimeni_micaCea mai recentă apariţie a Editurii Adevăr Divin este cartea intitulată: Iubirea n-a uitat pe nimeni. Răspunsul la tema vieţii, de Gary R. Renard. În prezentara acestei cărţi se spune că este vorba despre o carte despre  adevărata spiritualitate, şi nu despre ceea ce a trecut drept spiritualitate în mass-media de largă circulaţie în ultimele două decenii. Spiritualitatea a ajuns în zilele noastre să fie confundată total cu o mişcare de auto-ajutor. Când veţi termina această carte,  veţi şti care este deosebirea dintre cele două, dar şi de ce doar una dintre ele va putea să vă facă fericiţi.

„Iubirea n-a uitat pe nimeni nu este de fapt o carte – mai curând este un portal, un sistem de transport, o rearanjare a minţii. După ce o termini de citit, cred că vei fi mai aproape de cunoaşterea propriei tale Naturi Adevărate. Şi în afară de asta, Gary e şi foarte amuzant!“ – H. Ronald Hulnick

Gary R. Renard este autorul de mare succes al trilogiei care cuprinde cărţile: The Disappearance of the Universe, Your Immortal Reality şi Love Has Forgotten No One – Iubirea n-a uitat pe nimeni.

Discipolii Fundaţiei Curs de Miracole din întreaga lume consideră cărţile lui Gary R. Renard ca fiind ghidul cursului său, dându-le putinţa să citească, să înţeleagă şi să îi aplice învăţăturile profunde în viaţa cotidiană, în modul cel mai practic. Laureat al Premiului Infinity Foundation Spirit, Gary a ţinut prelegeri în 43 de state şi 24 de ţări şi a fost prezentat drept unul dintre cei mai interesanţi şi mai curajoşi lectori de spiritualitate din lume. Website: www.GaryRenard.com

Vino alături de Gary Renard şi citeşte volumul Iubirea n-a uitat pe nimeni, o fascinantă călătorie cu un adevărat montagne-russe în sfera adevărului misterios care se află la baza capodoperei spirituale contemporane, Cursul de miracole. Mentorii lui, Maeştrii Înălţaţi, Arten şi Pursah, te vor călăuzi într-un tur în trombă al vieţii de apoi; te vor învăţa o metodă care, prin practică, îţi va evapora toată karma negativă; şi îţi vor dezvălui „ingredientul lipsă“ al tehnicilor de auto-ajutor populare din zilele noastre.

Iată ce veţi găsi în cuprinsul cărţii:

Introducere
Ce ai prefera să fii?
Un tur al vieţii intermediare
Scenariul este scris, dar nu cioplit în piatră: natura dimensiunilor
Vindecarea trupească pentru mintea iluminată
Lecţiile lui Toma şi Thaddaeus
Lecţiile lui Gary
Arten în această viaţă
Ultimele lecţii ale lui Pursah
Ultimele lecţii ale lui Arten
Iubirea n-a uitat pe nimeni
Despre autor

În continuare puteţi citi un fragment din primul capitol, intitulat “Ce ai prefera să fii?”:

“Eşti aşa cum te-a creat Dumnezeu şi la fel ca tine şi orice fiinţă pe care o vezi, indiferent de imaginile pe care le vezi. Ceea ce vezi ca fiind boală şi durere, slăbiciune şi suferinţă şi pierdere, nu este altceva decât tentaţia de a te percepe ca fiind neajutorat şi în Iad. Nu te lăsa pradă şi vei vedea toată durerea, sub orice formă, oriunde ar apărea, dispărând ca ceaţa în faţa soarelui.

………………………

Pursah. Ai devenit un mentor binecunoscut în lume, în ultimii câţiva ani. De ce nu ne spui, ca o trecere în revistă pentru cititorii tăi, care sunt câteva din aspectele principale pe care le propovăduia I acum 2.000 de ani – şi încă le mai propovăduieşte în Cursul de miracole, pe care lumea nu le-a înţeles nici atunci, cu mici excepţii şi nu le înţelege nici acum, cu mici excepţii.

Gary. Desigur, dar voi încerca să fiu scurt, pentru că am câteva întrebări pentru voi. Aşadar, primul lucru pe care trebuie să-l înţelegi este că există doar două lucruri şi că numai unul dintre ele e real. Ce este real este Dumnezeu din Ceruri, Sursa ori Căminul tău sau oricum vrei tu să-i spui. Însă indiferent cum i-ai spune, este perfect. După cum spun şi Biblia, şi Cursul de miracole: Dumnezeu este iubirea perfectă. Ce se întâmplă, această iubire perfectă nu se abate şi nu se schimbă. Este absolut nemişcată. Dacă s-ar fi abătut sau s-ar fi schimbat, ar fi evoluat; şi dacă ar fi evoluat, n-ar fi mai fost perfectă. Dar realitatea este deja perfectă; nu trebuie să se mai îmbunătăţească pe ea însăşi. Şi aceasta este realitatea tuturor. Această iubire perfectă nu poate fi nici predată şi nici explicată, dar se poate trăi experienţa ei, chiar şi atunci când părem să ne aflăm aici, într-un trup.

Aşadar, dacă Dumnezeu este iubirea perfectă, atunci tot ce ar şti cum să facă ar fi să iubească. Dacă ar şti să mai facă şi altceva, atunci nu ar mai fi iubirea perfectă, nu? Acesta este un aspect important când e vorba de înţelegerea naturii non-dualiste a Cursului.

Dar pe urmă mai este un lucru care crede că este aici. Nu este cu adevărat aici, dar crede că este. Acest lucru crede că s-a separat de Sursă şi şi-a luat o identitate individuală proprie. Vom numi acest lucru, ego. Iar ego-ul este mai ales inconştient. Se află sub suprafaţă. Nu vedem decât o mică parte din el cu mintea conştientă şi cea mai mare parte a lui este ascunsă de noi. Iar în partea care este ascunsă, există această extraordinară vină din cauza aparentei separări de Dumnezeu. Asta este ceea ce ai putea numi păcat originar – nu e vorba că ar exista cu adevărat un păcat, ci de ideea de a fi separat. Asta a făcut conştienţa pentru că în scopul de a avea conştienţă, trebuie să ai mai multe lucruri: un subiect şi un obiect. Atunci mai există un lucru de care să fii conştient. În realitate, nu există niciun subiect sau obiect, ci doar o perfectă identitate.

Aşadar, pentru a scurta vorba lungă, nu trebuie să te lupţi să fii ceea ce eşti deja. Adevăratul tu este deja perfect şi de neschimbat. Tot ceea ce trebuie să faci este să-l demontezi pe falsul tu care crede că s-a separat de Sursa lui – falsul tu, care crede că e vinovat.

Pursah. Iar dacă Dumnezeu e iubirea pură, absolut perfectă, atunci cum poate să existe măcar acest gând al separării?

Gary. Aha! Asta e o întrebare capcană. În Cursul de miracole se spune că propovăduirea conştientizării depline a Căinţei „este recunoaşterea faptului că separarea nu s-a produs niciodată“.

Cu alte cuvinte, separarea este iluzie, un vis, o proiecţie a unui univers de timp şi spaţiu. Şi nu putem să găsim singuri răspunsul la această iluzie, doar cu intelectul, pe care ego-ul îl foloseşte adeseori pentru a ne ţine, pe cât se pare, împotmoliţi aici. Separarea este o experienţă falsă. Şi răspunsul adevărat la separare este să o înlocuieşti cu o experienţă adevărată, care este conştientizarea identităţii perfecte cu Dumnezeu. În această stare, nu mai eşti o fiinţă separată, ci eşti unul şi acelaşi lucru cu întreaga creaţie şi această experienţă este Răspunsul la ceea ce noi numim viaţă. De fapt, în această experienţă nu există nicio întrebare, ci numai Răspunsul. Pe urmă te întorci temporar aici, la falsa experienţă a separării şi se dovedeşte că visai întrebările! Pentru că întrebările nu există în realitate, care este trăirea experienţei iubirii perfecte, identică cu Sursa noastră şi care devine realitatea noastră permanentă din momentul în care lăsăm corpul de-o parte pentru ultima oară.

Pursah. În regulă, frate. Şi cum este posibil să producă cineva această experienţă?

Gary. Ei bine, primul lucru pe care trebuie să-l faci este să încetezi să mai fii victimă. De exemplu, dacă această lume a fost făcută de Dumnezeu, atunci ai fi o victimă a lui Dumnezeu. Ai fi o victimă a unei forţe care este în afara ta, şi care ţi-a făcut-o. Dar lumea nu a fost făcută de Dumnezeu, şi aşa cum se spune în una din primele lecţii ale Manualului din Curs: „Nu sunt o victimă a lumii pe care o văd.“

…………………………

Majoritatea sistemelor spirituale încearcă să găsească echilibrul între corp, minte şi spirit. Toate sunt la fel de importante, dar nu aceasta este abordarea Cursului. Odată cu Cursul, înveţi cum să foloseşti mintea pentru a face alegerea între corp, care este marele simbol al separării ego-ului şi spiritul, care în Curs este identitatea perfectă, care nu trebuie să fie confundată cu ideea unui suflet individual, care este în continuare o idee a separării.

Cursul ne învaţă că lumea este o proiecţie care vine din propria noastră minte colectivă inconştientă. Ceea ce a fost în mintea noastră la un nivel puternic metafizic – anume, teribila vină subconştientă pe care am simţit-o faţă de separarea iniţială de Sursa noastră – a fost negat şi proiectat în exterior.

Un psiholog ţi-ar spune că proiecţia urmează întotdeauna negării. Asta din cauză că atunci când negi ceva, acel ceva trebuie să se ducă undeva. Aşadar, din momentul în care un lucru este negat, devine inconştient şi Cursul vorbeşte enorm despre negare. Aşa că uiţi că ai negat lucrul respectiv şi pe urmă, când este proiectat în exterior, crezi că proiecţia pe care o vezi este realitatea. Uiţi că tu ai făcut-o, pentru că ai negat-o! prin urmare, este proiecţia ta, dar tu nu eşti conştient de asta. Şi, pe urmă, Cursul ne învaţă că „proiecţia face percepţia“. Aceasta înseamnă că tu ai făcut de fapt ceea ce vezi în faţa ochilor, dar pe urmă ai uitat şi iei totul drept realitate. Uiţi că e o greşeală care îţi aparţine. Aşa cum se exprimă I: „Nu e ciudat să crezi că a gândi că tu ai făcut lumea pe care o vezi înseamnă aroganţă? Nu Dumnezeu a făcut-o. De asta poţi să fii sigur. Cum poate El să cunoască ce înseamnă efemer, păcătos şi vinovat, temere, suferinţă şi singurătate şi mintea care trăieşte într-un corp care trebuie să moară? Tu nu faci decât să-L acuzi de nebunie, crezând că El a făcut o lume în care asemenea lucruri par să fie reale. Nu e nebun. Însă numai nebunia poate să facă o asemenea lume.“

Arten. Tu şi prietenul tău I trebuie să încetaţi să mai ascundeţi lucruri. Aşadar, ai spus că o parte a ieşirii este să încetezi să mai fii victimă şi în mod evident să-ţi asumi responsabilitatea pentru experienţa ta. Vrei să fii puţin mai exact cum se poate face asta?

Gary. Ei bine, nu o poţi face prin gândire inteligentă sau fiind propriul tău mentor. Trebuie să asculţi de sistemul de gândire al Sfântului Duh şi nu de al tău. Adevărul este simplu şi consecvent, dar ego-ul nu este aşa. Ego-ul este foarte complicat şi practic vrea ca ideea de separare să supravieţuiască, deoarece asta îl face să se simtă special. Pe urmă, în această lume stabileşte relaţii speciale, care sunt fie relaţii speciale de iubire, fie relaţii speciale de ură şi sunt sigur că o să ajungem şi la asta. Ideea este că ego-ului îi plac la nebunie complicaţiile, pentru că sunt un ecran de fum în faţa adevăratei probleme şi a unicei adevărate soluţii.

Unica problemă reală este ideea că ne-am separat de Dumnezeu şi singura soluţie reală este să demontezi ideea separării şi să te duci acasă. Pentru a ne conduce acasă, Sfântul Duh ne dă adevărul simplu în faţa complexităţii ego-ului. Dar ego-ul nu se dă bătut. E ca Terminator – continuă să se întoarcă. Dar adevărul care stă la baza ego-ului va învinge pe termen lung, deoarece Sfântul Duh este perfect şi ego-ul nu e.”

Editura: Adevăr Divin
Dimensiuni: 13×20 cm
Număr pagini: 310
Data apariţiei: decembrie 2013

Preţ: 30 RON

Cartea se poate achiziţiona de pe site-ul Editurii Adevăr Divin la preţul de 27 lei (10% reducere), accesând acest link

Preţul de pe site se poate modifica ulterior.

Sursa: http://www.divin.ro

Alte postări în categoria Informaţie spirituală:
Integrarea sufletului – Sal Rachele
Cunoaşterea de sine – Lobsang Rampa

Recenzie: Înfometează egoul, hrăneşte sufletul – Connie Miller

informeaza_egoul_mareO apariţie editorială recentă a acestei toamne este cartea Înfometează egoul, hrăneşte sufletul de Connie Miller, publicată de Editura Herald în cadrul colecţiei Terapia.

Există momente în viaţă când ne simţim practic sfâşiaţi între cele două „componente” ale fiinţei noastre: egoul şi sufletul. Egoul este interfaţa care ne permite să interacţionăm cu lumea şi se bazează pe ceea ce cunoaşte, pe ceea ce consideră realizabil şi acceptabil. Sufletul accesează o dimensiune mai profundă a fiinţei, conectată la intuiţe, mai aproape de adevărata noastră esenţă.

În cartea sa, Connie Miller îşi propune să ne ajute să armonizăm egoul şi sufletul, pentru a le aduce pe aceeaşi lungime de undă, în locul unui permanent conflict. Astfel, vom  putea simţi că suntem o fiinţă completă, nedivizată, revenind la întregul care am fost meniţi de la început să fim. Acest nivel de fiinţare ne dă posibilitatea de a folosi inteligenţa universală pentru dezvoltarea şi extinderea sufletului nostru. De asemenea, putem deveni conştienţi de scopul nostru superior, pe care îl avem dincolo de partea materială a vieţii, astfel încât să putem trăi o viaţă cu sens, în care tot ceea ce facem este atât  în beneficiul nostru, cât şi al celor din jur.

Personal, sunt atrasă în primul rând de cărţile în care, dincolo de o poveste frumoasă sau de o înşiruire ordonată de idei, pot găsi ceva de învăţat sau ceva care reuşeşte să pătrundă până în adâncul sufletului meu, în locuri despre care poate nici nu ştiam că există, ajutându-mă să cunosc mai bine ceea ce era îngropat adânc acolo. Înfometează egoul, hrăneşte sufletul este una dintre aceste cărţi, care, cu fiecare capitol citit, ne ajută să aducem la lumină colţişoare ascunse ale sufletului şi să recunoaştem darurile experienţelor trecute.

Cartea este în întregime o invitaţie la a te autocunoaşte şi te provoacă să te uiţi în tine, să vezi ce nu merge în viaţa ta şi să încerci să cauţi adevăratele motive pentru care aceste lucruri ţi se întâmplă, pentru a avea acces la vindecarea sufletească.

În acest sens, autoarea ne oferă un instrument practic, o metodă numită Souldrama©, care permite oricui să îşi vindece blocajele şi dezechilibrele, astfel încât egoul să nu mai fie un obstacol în calea unei vieţi împlinite şi a relaţiei cu divinitatea. Prin acest instrument, ea îşi doreşte să realizeze o îmbinare a psihologiei cu spiritualitatea, având în vedere că metodele psihologiei clasice, foloste separat de dimensiunea spirituală, nu pot da întotdeauna cele mai bune rezultate. Această îmbinare de abordări facilitează întărirea relaţiei omului cu puterea superioară, unde el poate găsi o sursă infinită de sprijin şi iubire necondiţionată, dobândind încrederea că este mai mult decât o fiinţă neajutorată, o victimă în faţa dificultăţilor vieţii.

Întrucât este necesar să înţelegem cine nu suntem, pentru a putea vedea cine suntem cu adevărat, autoarea începe prin a prezenta viaţa trăită la nivel de ego. Pentru marea majoritate a oamenilor, acesta este modul obişnuit de viaţă şi este trist că sunt atât de mulţi oameni care nici măcar nu îşi pun problema că se poate trăi şi altfel. Ceea ce considerăm felul nostru de a fi, temerile, judecăţile şi etichetările pe care la aplicăm chiar pot fi schimbate şi chiar putem trăi la un nivel calitativ superior.

Souldrama este un proces de transformare, printr-o adevărată călătorie iniţiatică de autodescoperire pe târâmul ascuns al sinelui. Prin întrebările pe care i le pune partenerul său de dialog în prima parte a cărţii, autoarea reuşeşte să identifice acele întrebări pe care ni le punem de fapt oricare dintre noi atunci când încercăm să pătrundem tainele acestei aventuri spirituale de transformare personală. Urmează apoi să începem o călătorie magică, trecând prin şapte porţi care ne vor ajuta să înţelegem cine suntem cu adevărat şi, mai ales, să putem aplica această cunoaştere în modul nostru de viaţă.

Iată numai câteva dintre ideile care m-au inspirat din această carte:

Este important să folosim relaţiile cu cei din jur ca oportunităţi pentru a practica iertarea şi a aprecia diversitatea dintre oameni, abandonând judecata:  “Toţi oamenii din viaţa noastră – cei care ne scot la iveală punctele tari şi cei care ne scot la iveală punctele slabe – ne vindecă”. Autoarea reuşeşte să scoată la lumină mecanismele sentimentelor negative cu care toţi ne confruntăm, cum ar fi imposibilitatea de a ierta. Înţelegând ce simţim şi de ce simţim aceste lucruri, putem să ne desprindem mai uşor din închisoarea unor sentimente care ne fac rău nouă înşine în primul rând.

Rugăciunea ne poate ajuta mult în încercarea de a renunţa la controlul exercitat de ego, reconectându-ne cu puterea superioară sau divinitatea: “Când ne rugăm, acesta este un mod de a ne abandona şi a-l lăsa pe Dumnezeu să intre. Rugăciunea înseamnă o schimbare în percepţie, că există ceva mai minunat decât noi înşine – mergând de la conştienţa separării la o conştienţă a identităţii cu prezenţa”.

Este necesar să  ne dezvoltăm inteligenţa spirituală, cu ajutorul căreia ne putem construi apoi viaţa exterioară şi bunăstarea materială, căci altminteri, oricât de mulţi bani am avea, vom experimenta mereu un sentiment de deconectare şi neîmplinire: “Inteligenţa spirituală este un mod de a gândi folosind pacea lui Dumnezeu dinăuntru”; “Când dezvoltăm inteligenţa noastră spirituală, putem să începem să ne întrebăm de ce facem ceea ce facem şi apoi să căutăm o cale fundamental mai bună pentru a o face”.

Suntem încurajaţi să îndrăznim a avea alte opinii decât majoritatea dacă le simţim a fi adevărate şi să facem cu viaţa noastră ceea ce dorim şi considerăm că este mai bine, fără a ne lăsa copleşiţi de gândul că nu suntem destul de inteligenţi sau de pregătiţi: “Adevărul este că avem deja tot ce ne trebuie ca să ne urmăm scopul superior. Toţi am primit aceste abilităţi prin părinţii noştri şi creatorul divin”. Pentru a prelua controlul aspura propriei noastre vieţi, practicarea respectului de sine, aprecierea propriei noastre valori este de maximă inportanţă, întrucât critica faţă de sine este un abuz şi o auto-respingere a darurilor cu care suntem înzestraţi.

Înfometează egoul, hrăneşte sufletul este o carte care în primul rând te face să îţi doreşti să afli fără teamă totul despre tine, oferindu-ţi încrederea că tot ce s-a întâmplat în viaţa ta, chiar dacă unele lucruri par greşite, reprezintă un dar care poate ajuta la dezvoltarea ta ca suflet. Însă te pune şi la treabă, pentru a descoperi efectiv ceea ce te blochează, dându-ţi totodată sfaturile, instrumentele şi exemplele de care ai nevoie pentru a reuşi. Pentru cei care doresc să se cunoască sau să se redescopere pe ei înşişi, este o carte de un real ajutor.

Editura: Herald
Număr pagini: 256
Format: 13×20 cm
Data apariţiei: septembrie 2013

Preţ: 28 RON

Cartea se poate achiziţiona de pe site-ul Editurii Herald la preţul de 23,50 RON, accesând acest link

Preţul de pe site se poate modifica ulterior.

Alte postări în categoria Articole şi recenzii:
Cunoaşterea de sine – Lobsang Rampa
Jnana Yoga – Swami Vivekananda
Cărţi care dezleagă misterul lumii de dincolo

 

Invitaţie la lansare de carte: Înfometează egoul, hrăneşte sufletul de Connie Miller

Afis_infometeza_egoul_hraneste_sufletul-web

Editura Herald vă invită la seminar şi lansarea cărţii Înfometează egoul, hrăneşte sufletul, în prezenţa autoarei Connie MILLER!

Creatoarea metodei de vindecare emoţională SOULDRAMA© şi autoare a cărţii Înfometează egoul, hrăneşte sufletul, terapeuta Connie MILLER soseşte în luna septembrie la Bucureşti pentru două întâlniri speciale cu publicul:

• SEMINAR, 21-22 septembrie 2013, la Hotel Caro, începând cu orele 10.00
• LANSARE DE CARTE, 23 septembrie 2013, la Institutul pentru Fericire, orele 19.00

Aceste doua activitati sunt menite să vă prezinte detalii despre metoda terapeutică SOULDRAMA şi să vă ofere instumente practice pe care le puteţi folosi în lucrul cu interiorul şi accesarea inteligenţei spirituale.

Connie MILLER – terapeută şi formatoare de renume internaţional, originară din SUA, autoare a cărţii Înfometează egoul, hrăneşte sufletul – este fondatorul Centrului de Consiliere Spring Lake Heights şi al Institutului Internaţional de Souldrama©. Este un apreciat vorbitor şi trainer, psiholog transpersonal, spirit inovator şi autoare de carte şi articole dedicate metodei Souldrama©. Practică de peste 25 de ani psihoterapie individuală, maritală, de familie şi de grup pentru adulţi şi copii. Pentru modelul programului de recuperare în şapte paşi a câştigat premii care îi recunosc inovaţia şi creativitatea. Munca sa continuă a inclus prezentări publice în universităţi şi la conferinţe profesionale, ateliere de lucru în Anglia, Italia, Grecia, Portugalia, India, Indonezia, Brazilia, Olanda, Lituania, Letonia şi SUA.

Metoda SOULDRAMA© a fost creată de Connie Miller în 1997 şi este un proces de transformare spirituală în şapte paşi, care integrează psihologie, spiritualitate şi creativitate, permiţând fiecărui participant ca, în timp, să poată fora în adâncul propriei vieţi. A avut ca punct de plecare psihodrama şi a dus lucrul psihologic în zona unde spiritualitatea şi artele creative deschid nişte porţi de acces uitate. Este o metodă experienţială de accesare a inteligenţei spirituale.

SOULDRAMA© este rodul lucrului timp de mulţi ani cu co-dependenţa. Am proiectat această metodă pentru clienţii care erau „blocaţi” în viaţă. Mulţi dintre ei aveau fie o carieră, fie o relaţie de succes; nu erau conştienţi că le puteau avea pe amândouă. Scopul principal al acestei metode este de a elibera clienţii de rezistenţa anterioară şi de a-i ajuta să şteargă blocajele care îi împiedică să atingă şi să trăiască scopul lor superior. De asemenea, este destinată să ajute la transformarea rănilor pe care le-au suferit în copilărie în daruri spirituale”. Connie MILLER

LANSAREA cărţii Înfometează egoul, hrăneşte sufletul  va avea loc luni, 23 septembrie 2013, orele 19.00 la sediul unuia dintre cele mai noi spaţii din Bucureşti dedicate dezvoltării personale, Institutul pentru Fericire (Str. Avrig, nr. 29, Bucuresti, în zona liceului Iulia Haşdeu). Vor prezenta cartea: Connie Miller, autoare de cărţi, terapeut, formator şi supervizor, Iliana SISEA, psiholog si facilitator de constelatii familiale, Gabriela DENIZ, editor Herald, Cristiana IOSIF, co-organizator eveniment.

Acesta este cel mai recent titlu publicat de autoare. Connie MILLER foloseşte fondurile obţinute din drepturile de autor pentru finanţarea unei burse şcolare destinate educării de consilieri pastorali în Indonezia.

SEMINARUL are tematica „Cele şapte căi de acces ale Souldrama© spre trezirea Inteligenţei Spirituale”. Cu amestecul său unic de psihologie şi spiritualitate acest workshop experienţial este conceput să te ghideze în călătoria ta interioară către vindecare. Teme de lucru: alegerea relaţiilor potrivite, propria energizare fizică şi emoţională, confruntarea cu bucuriile şi provocările unei vieţi trăite spiritual prin accesarea inteligenţei spirituale, descoperirea darurilor unice, a talentelor şi aptitudinilor pe care le aduci în această viaţă, depăşirea temerilor personale care îţi împiedică progresia.

Pentru un public obişnuit şi educat să gestioneze volume uriaţe de informaţie, pentru a cărei selecţie şi sortare îşi foloseşte inteligenţa raţională, Connie are „inspiraţia” să propună o metoda „in action”, cum îi place să o numească, prin care terapia în grup intervine în eliminarea blocajelor care obturează accesul la inteligenţa emoţională. Propune un parcurs formal, de trecere prin „Porţi” de evoluţie care, asumat, ne apropie de integrarea inteligentei noastre spirituale.

Ca participant la seminare de SOULDRAMA©, am fost fascinată de inspiraţia cu care reuşeşte de fiecare dată, în orice grup, indiferent de poziţie geografică sau cultură socială, să transmită bucuria sentimentului de apartenenţă la întreg şi încrederea căa transformarea este posibilă!”  Cristiana IOSIF, co-organizator eveniment

Seminarul se desfaşoară contra cost. Detalii şi înscrieri la adresele de mail:
iliana_sisea@yahoo.com, cristianaiosif@gmail.com.

Contact lansare de carte: Andreea Tincea – PR Herald, 0743050507
Intrarea la evenimentul de lansare este liberă.