Recenzie: Mindfulness zi de zi – Jon Kabat-Zinn

mindfulness_zi_de_zi_micaCartea Mindfulness zi de zi. Oriunde vrei să mergi, acolo eşti deja, scrisă de Jon Kabat-Zinn şi publicată de curând la Editura Herald în colecţia Alter Ego, înfăţişează avantajele şi beneficiile practicării mindfulness, adică a atenţiei conştiente, şi ne oferă, de asemenea, numeroase idei şi sfaturi pe care le putem aplica astfel încât să ne bucurăm de o practică eficientă.

Mindfulness îşi are originile în buddhism, dar nu presupune convertirea sau practicarea buddhismului. Poate fi foarte utilă în viaţa de zi cu zi a oricărui om, întrucât presupune autocunoaştere şi atenţie centrată în momentul prezent. Însă această atenţie asupra momentului prezent trebuie să fie fără nici un fel de judecată îndreptată împotriva acestuia, acceptând prezentul exact aşa cum este.

Meditaţia nu trebuie practicată cu intenţia de a obţine ceva, ci de dragul practicii. Însă tocmai aceasta ne va aduce în viaţă mai multă pace, calm şi claritate. Dacă ne lăsăm prinşi mereu în capcana gândurilor, trăim automat şi inconştient şi ne trezim că nu ştim cum au trecut zilele şi anii din viaţa noastră.

„Uneori, gândurile noastre acţionează ca nişte ochelari de visare. Când ne uităm prin ei, vedem un vis despre copii, un vis despre soţ, un vis despre soţie, un vis despre locul de muncă, visul despre colegi, despre parteneri, visul despre prieteni. Noi putem trăi într-un vis prezent, visând un vis despre viitor. […] Însă, dacă ne scoatem ochelarii, există posibilitatea să putem vedea cu ceva mai multă acurateţe ceea ce se întâmplă în realitate.”

Atâta timp cât suntem în viaţă, fiecare moment este o oportunitate pe care o avem pentru a ne trezi, pentru a înţelege că modul în care obişnuiam să gândim, să simţim, să reacţionăm, de fapt nu ne aparţine, este un automatism care s-a perpetuat, şi putem să renunţăm la el aşa cum ne dezbrăcăm de o haină veche. Atunci putem spune că ne-am născut din nou, în acelaşi trup, şi abia atunci sinele nostru autentic are posibilitatea să se manifeste şi să se exprime prin noi. Însă trebuie ca noi să-i dăm această posibilitate şi putem face aceasta prin practicarea mindfulness, a atenţiei conştiente moment după moment.

Autorul prezintă pe larg în capitolele cărţii ce presupune o meditaţie eficientă, cum ar fi: conştientizarea, acceptarea, răbdarea sau non-judecarea. De asemenea, esenţială pentru a ajunge să facem pace cu ceea ce se întâmplă în viaţa noastră este încrederea, acel „sentiment de certitudine și de convingere că lucrurile se pot desfășura într-un cadru demn de încredere, care manifestă ordine și integritate.”

Însă îndrumările autorului nu se limitează strict la practica meditaţiei, ci se referă şi la viaţa de zi cu zi , pe care o putem trăi într-un mod mult mai conştient decât ne-am obişnuit. Astfel, putem alege simplitatea voluntară, adică să facem un singur lucru o dată, fiind perfect conştienţi şi prezenţi în acea acţiune. Astfel, calitatea vieţii noastre  creşte, pentru că a face mai puţin înseamnă de fapt mai mult.

Iată şi cuvintele din carte despre ce înseamnă viaţa şi cum trebuie să ne raportăm la ea:

„Tot ceea ce se întâmplă, chiar dacă la suprafaţă le vedem a fi bune sau rele, sunt fundamental în armonie cu Tao. Este de datoria noastră să reuşim să percepem această armonie implicită, să trăim şi să luăm decizii în acord cu ea. ”

Găsim în această carte şi referiri extrem de utile, cum ar fi postura corporală care trebuie adoptată, sau durata de timp necesară pentru practica meditaţiei. Acestea sunt la fel de importante, pentru a ne bucura de o meditaţie reuşită, ca şi determinarea şi motivaţia de a practica.

În vâltoarea vieţii, nici nu ne dăm seama cât de mult trăim în mintea noastră, uneori uitând că avem şi un corp. Ne amintim de el numai când ne doare ceva, iar aceasta înseamnă că deja e târziu, iar echilibrul natural al fiinţei deja a fost afectat. Însă tocmai corpul nostru este cheia pentru a trăi o viaţă conştientă. Îndreptarea atenţiei în corp, atât în timpul meditaţiei, cât şi în timpul activităţilor cotidiene în general, poate avea efecte extrem de benefice, permiţându-ne să atingem o stare de relaxare, de pace interioară, care nu poate fi atinsă în niciun alt mod.

Prin exerciţiile de la sfârşitul fiecărui capitol, care sunt foarte accesibile şi nu necesită niciun fel de experienţă sau pregătire, putem experimenta direct „pe pielea noastră” beneficiile meditaţiei şi astfel să înţelegem mai bine ceea ce autorul descrie în capitolul respectiv.

De asemenea, în meditaţie ne pot fi de ajutor şi elementele naturii. Astfel, în partea a treia a cărţii, sunt prezentate idei despre cum  putem folosi răsăritul de soare, spre exemplu, sau focul, pentru a ne centra mai bine în interior.

Meditaţia nu trebuie însă să fie folosită ca o cale de a evada, de a fugi de lumea exterioară. Claritatea şi starea de pace sufletească, precum şi toate celelalte beneficii pe care aceasta ni le aduce, trebuie folosite apoi în situaţiile dificile cu care ne confruntăm. De fapt acesta este şi scopul dificultăţilor din viaţă, acela de a ne transforma, de a ne depăşi limitele, iar fuga din faţa unei provocări nu rezolvă cu adevărat problema noastră interioară.

„Nu puteţi scăpa de voi înşivă, oricât de mult aţi încerca. Şi ce motiv aţi putea avea, altul decât pura iluzie, să credeţi că lucrurile ar diferite sau mai bune în altă parte? Mai devreme sau mai târziu aceleaşi probleme ar putea apărea pentru că, de fapt, ele provin în mare parte din tiparele voastre legate de modul de a vedea lucrurile, de a gândi şi de a vă comporta.”

În ultima parte, autorul explică, printre altele, şi modul în care practicarea mindfulness ne poate ajuta în anumite domenii concrete, cum ar fi transformarea destinului personal prin arderea karmei, care nu trebuie văzută ca un destin fix, sau modul în care ne putem educa sau îndruma copiii spre binele lor cel mai înalt. Vorbind despre karma, autorul spune:

“Totul are consecinţe, indiferent dacă o ştim sau nu, dacă suntem „prinşi” de către poliţie sau nu. Suntem mereu prinşi. Suntem prinşi în karma generată de acea faptă. În fiecare zi ne construim propriile noastre închisori.”

Rezultatele pe care le-am putea obţine prin practica meditaţiei ne-ar putea face să cădem în capcana ego-ului, care vrea să aibă toate meritele şi se ataşează de un anumit rezultat. Aşadar, este recomandat să evităm această capcana în practica noastră.

În cele din urmă, practicarea mindfulenss nu ne este utilă doar nouă, ca persoane individuale. Întrucât suntem cu toţii parte a unui întreg, orice acţiune a noastră afectează totalitatea. Aşadar, orice efort pe care îl facem în direcţia transformării personale poate influenţa pozitiv, chiar dacă într-o mică măsură, conştiinţa umanităţii. Lucrul cu sinele nostru, singurul pe care îl putem schimba, este important nu doar pentru noi, ci şi pentru lumea cu care suntem interconectaţi.

Editura: Herald
Număr pagini: 272
Format: 13×20 cm
Data apariţiei: octombrie 2014

Preţ: 29,50 RON

Cartea se poate achiziţiona de pe site-ul Editurii Herald cu reducere, la preţul de 25 RON, accesând acest link

Alte postări în categoria Articole şi recenzii:
Recenzie: Depresia. Evadare din infern – Sorin Ene
Recenzie: Conversaţii cu tine – Daniela Andreescu
Recenzie: Gânduri fără gânditor – Mark Epstein

 

 

 

Recenzie: Depresia. Evadare din infern – Sorin Ene

depresia_micaÎn cartea Depresia. Evadare din infern, publicată la Editura Herald în colecția Terapia, autorul își propune să prezinte într-un limbaj simplu, pe înțelesul tuturor, fenomenul temut al depresiei, care afectează din ce în ce mai mulți oameni în zilele noastre. Citind această carte, orice om obișnuit își poate face o idee despre ce înseamnă acest fenomen nefericit, pentru a se putea înțelege și ajuta mai bine, fie pe sine, fie pe apropiații săi care suferă de depresie.

Aflăm din carte că există numeroase feluri de depresie, cu diverse cauze și forme de manifestare, însă toate constituie o imensă sursă de nefericire pentru cei afectați, care practic sunt în imposibilitatea de a-și mai putea trăi viața așa cum o făceau înainte. Ei se trezesc prinși ca într-o capcană, în care de multe ori nici nu știu cum au ajuns, și din care simt că nu le este posibil să se elibereze.

Prezentarea tipurilor de depresie sub forma unor interviuri cu persoane afectate este o idee foarte utilă, întrucât le dă posibilitatea cititorilor să își dea seama dacă ceea ce simt ei, sau cei dragi lor, se încadrează într-una din aceste categorii. Odată ce poți identifica ceea ce simți și înțelegi despre ce este vorba, lucrurile capătă oarecum o altă turnură, întrucât „dușmanul” își arată fața, devine unul cunoscut, abordabil, și, poate, mai ușor de combătut.

„Toate capitolele din carte sunt structurate astfel: inițial discuția dintre psihiatru și pacient, interpretarea cazului cu posibilele complicații și riscuri, precum și posibilele căi de evoluție în funcție de tratamentul urmat.

Fenomenul depresiv are, precum mitologicul Prometeu, foarte multe fețe. De aceea în carte vor fi mai multe personaje, fiecare cu propriile trăiri și senzații, cu propriile mecanisme de apărare. Punctul comun este prezența depresiei care planează asupra tuturor ca un nor întunecat.”

Indiferent dacă episoadele depresive apar în mod izolat sau sunt o stare resimțită în permanență, suferința este la fel de intensă și e clar că persoana respectivă are nevoie de ajutor. Autorul insistă foarte mult asupra ajutorului psihiatric de specialitate, care presupune tratamente specifice, eventual internare și psihoterapie. Acestea pot într-adevăr să fie decisive în ameliorarea depresiei, salvând chiar viața persoanei, întrucât mulți încearcă să-și ia viața pentru a nu mai simți această durere profundă.

Personal, cred însă că nu ar trebui să lăsăm vindecarea noastră doar în seama medicamentelor și ajutorului exterior. E necesară și o doză mare de sinceritate cu propria persoană, de introspecție, pentru a înțelege ce simțim și de ce simțim în acest fel. Până la urmă, depresia este de fapt o stare de nemulțumire dusă la extrem, datorată discrepanței între ceea ce ne-am dori să fie și modul în care stau lucrurile în realitate, precum și imposibilității de a ne focaliza asupra aspectelor pozitive ale vieții. Însă negarea prezentului și a realității noastre nu este o soluție. Este imperios necesar să putem găsi acele lucruri din viețile noastre pentru care putem fi recunoscători și să ne concentrăm atenția pe aprecierea pentru acestea. De ce să așteptăm să pierdem ceea ce avem pentru a aprecia?

Energia recunoștinței poate face adevărate minuni și putem astfel ajunge să înțelegem că fiecare dintre noi este de fapt binecuvântat de Divinitate și, oricât de dificilă ar fi situația noastră, ea este doar o experiență de care avem nevoie pentru a învăța ceva despre noi, pentru a ne dezvolta și a merge înainte cu o cunoaștere care altfel ar fi fost imposibil de obținut.

Poate cel mai dificil de gestionat într-o depresie este sentimentul că nu poți controla ceea ce ți se întâmplă, că nu te poți opri în nici un fel de a simți sentimentele negative și disperarea. Însă descrierile pertinente ale autorului ne fac să înțelegem că ceea ce simțim este cunoscut, a mai fost trăit și de alții înainte și că există specialiști care știu cu ce se confruntă și cum să abordeze aceste sentimente copleșitoare.

Oricum, e cert faptul că dacă suntem cuprinși de o depresie profundă, care poate conduce și la gânduri de sinucidere, ajutorul unui specialist e absolut necesar.

Una dintre cele mai neplăcute senzații pe care le generează un episod depresiv, este, cred eu, nevoia de a evada din momentul prezent, acel sentiment de “nu eu, nu acum, nu aici”. E dificil să-ți dorești mereu să fugi din propria viață și, pentru a depăși această atitudine, e nevoie în primul rând de o împăcare și acceptare a propriei persoane, cu bune și cu rele, cu unicitatea care constituie farmecul fiecăruia. De asemenea, e necesar să putem manifesta compasiune pentru alegerile nefericite făcute în trecut care ne-au adus în situația prezentă, concomitent cu disponibilitatea de a face noi alegeri, pentru a obține rezultate diferite.

Până la urmă, faptul de a ne găsi aici, în această situație și nu în alta, este, din punctul de vedere al vieții, corect și benefic, pentru că viața nu greșește niciodată și tot ceea ce se întâmplă are potențialul de a ne conduce spre binele nostru suprem. Această conștientizare poate ajuta mult, iar acceptarea situației de viață sau a propriei persoane așa cum este poate conduce efectiv la eliberarea de sub o povară distructivă.

Așadar, după cum putem concluziona din această carte, a apela la ajutorul specializat atunci când ne confruntăm cu stări pe care nu le mai putem gestiona singuri este necesară, pentru că tratamentul ne ajută să ne recuperăm resursele interioare pierdute și să învățăm noi și eficiente moduri de a face față situației. Însă ar fi bine să nu lăsăm vindecarea noastră doar pe seama medicamentelor și să încercăm atât cât putem să facem acea muncă interioară care depinde numai de noi. Altfel, vindecarea poate fi doar una temporară, iar depresia ne poate ataca din nou atunci când ne manifestăm din nou tiparele negative de gândire și comportament. În definitiv, nimeni din exterior nu ne poate ajuta cu adevărat dacă în primul rând nu ne ajutăm chiar noi. Așa după cum spune și autorul, nu există medicamente care să poată schimba gândurile oamenilor.

Editura: Herald
Număr pagini: 192
Format: 13×20 cm
Data apariţiei: 2011

Preţ: 19 RON

Cartea se poate achiziţiona de pe site-ul Editurii Herald cu reducere, la preţul de 16 RON, accesând acest link

Stocul este limitat!

Alte postări în categoria Articole şi recenzii:
Recenzie: Terapia destinului de Vasile Andru
Recenzie: Conversaţii cu tine – Daniela Andreescu
Jnana Yoga – Swami Vivekananda

Recenzie: Terapia destinului de Vasile Andru

terapia_destinului_persp_mareCartea Terapia destinului de Vasile Andru, apărută de curând la Editura Herald, în colecția Metanoia, este o adevărată sursă de inspirație și înțelepciune pentru cei aflați pe o cale spirituală și, în general, pentru orice om care dorește o ghidare, o îndrumare pentru a-și putea construi o viață bună, căutând binele în interiorul său și dăruindu-l în afara sa.

Cartea are trei părți: Inițierea, Asceza și Realizarea, care, potrivit autorului, sunt și etapele lucrului cu sine. Ea își propune să ne familiarizeze cu partea „nevăzută” a vieții, pentru a înțelege cum ne influențează aceasta și cât de multă libertate avem de fapt. Chiar dacă nu o putem controla complet, totuși, cu ajutorul minții și al conștiinței, putem exercita o anumită influență.

Deși există o serie de factori care ne determină destinul, și care nu se află sub controlul nostru, provenind din moștenirea familială, autorul susține că există o soluție pentru a diminua efectele acestora, și anume prin decondiționarea și purificarea minții. De asemenea, gândirea pozitivă ne ajută să ne construim o soartă bună.

O altă idee abordată în această carte este cea referitoare la „masca” pe care fiecare o poartă și care îi ascunde adevărata esență. Practic, atunci când privim un om, suntem incapabili de a trece dincolo de învelișul grosier. Ceea ce vedem este de fapt o fantezie a noastră legată de acea persoană.

„Ochiul vede o mască, nu un om. A fi avertizat despre aceasta înseamnă a ști că omul din fața ta este mai mult decât se vede. Omul nu se reduce la ce se vede.”

De aici rezultă un adevăr trist, ce caracterizează modul în care oamenii obișnuiesc să relaționeze unii cu ceilalți: „Oamenii stabilesc legături fragile, ca de la fantezie la fantezie.”

În vederea atingerii desăvârșirii, o importanță deosebită o are efortul continuu de purificare a vieții și a sufletului. Lucrul asupra sinelui este o idee a cărei importanță nu va fi niciodată subliniată îndeajuns, întrucât este singura cale pe care orice om o are la dispoziție pentru a-și putea ameliora și vindeca destinul.

„Exercitarea continuă a celor trei vrednicii: gândire bună, vorbire bună, acțiune bună – iată secretul lucrării înalte. Aceasta sporește cele trei daruri tainice pe care le are, latent, orice om: putere, viziune și desăvârșire. Ele rodesc la cel ce nu râvnește să stăpânească lumea, ci să se stăpânească pe sine.”

Foarte interesantă este și prezentarea unor metode și comportamente utilizate de oamenii din vechime, cum ar fi practica misterelor sau sacrificiile, care ne ajută să înțelegem cât de mult a evoluat omul în general, în timp, ca mod de abordare a unei practici spirituale.

Găsim în această carte numeroase sfaturi pentru cei interesați să urmeza o cale spirituală, astfel încât să poată ajunge la echilibrul ființei lor. De asemenea, ceea ce cred că este foarte important, autorul avertizează și asupra unor capcane pe care le putem întâlni pe calea spirituală și care, de fapt, în loc să ne apropie de aceasta. ne îndepărtează.

Astfel, este important să evităm excesele de orice fel. Din dorința de a depăși un viciu sau o dependență, am putea fi tentați să suprimăm, prin asceză aspră, dorințele pe care le avem. Însă constrângerea nu este o soluție. Numai prin rugăciune, prin meditație, corpul se purifică treptat și, astfel, în mod natural, nu mai simte acea nevoie imperioasă. Aceasta este singura cale durabiă și sigură de a transcende trebuințele fizice. Bineînțeles, avem libertatea de a nu alege această cale, însă tot noi vom avea de suferit. Viața ne poate aduce experiențe cu mult mai dificile, prin care să ne pună față în față cu dependențele și slăbiciunile noastre, astfel încât să putem, într-un fel sau altul, să renunțăm în cele din urmă la ele și să ne vindecăm. Deci este de preferat să facem acest lucru de bunăvoie, punându-ne nădejdea în Dumnezeu și lucrând clipă de clipă la viciile pe care știm că le avem (deși uneori nu vrem să recunoaștem nici față de noi înșine).

„Omul are 44 de trebuințe de bază. Când nu și le satisface, începe suferința. Când suferința e neînțeleasă, începe nevroza. Omul care meditează are tot mai puține trebuințe. De la 44 la 22. Omul cu 11 trebuințe este optimizat. Cel care are doar 2 trebuințe se află în vestibulul perfecțiunii.”

O altă idee care este subliniată în carte este cea a necesității efortului personal, a ascezei, pentru a putea evolua pe calea spre desăvârșire. Niciun maestru spiritual, nicio inițiere nu poate ține locul efortului personal.

Autorul insistă asupra practicării a ceea ce el numește Medeor (rugăciune-meditație), aceasta fiind singura cale autentică de dobândire a cunoașterii, întrucât cunoașterea primită prin informație este doar un mod limitat de perfecționare umană.

Oamenii aflați în căutarea iluminării sunt sfătuiți, înainte de toate, să nu-și facă din aceasta un scop, pentru că atingerea scopurilor ține de domeniul minții, iar mintea trebuie să fie liniștită și stabilă, pentru că doar astfel ea nu mai lasă spațiu de manifestare iluziilor.

„Menține stabilitatea. Iluziile, nebăgate în seamă, se retrag. Fiecare iluzie retrasă lasă loc unei părți de real. Iluminarea este chiar această transformare a iluziei în real. Transmutarea spontană a iluziei. Dar nu te preocupa de asta. Orice preocupare este tot jocul iluziei. Este scopul minții doritoare de scopuri, de beneficii.”

Autorul vorbește și despre singurătate, care, pentru a nu genera despresie, trebuie acceptată și folosită pentru sporirea spirituală, fiind chiar o condiție necesară pentru aceasta.

„Dacă esti singur, fă din singurătate un privilegiu, o șansă: șansa de a nu depinde de nimeni, șansa de a spori; căci orice sporire, orice invocare a bunei sorți, cere singurătate.”

„Omul optimizat”, așa cum denumește autorul un om care a ajuns la desăvârșirea spirituală, nu se mai teme de moarte. Aceasta este una dintre cele ma mari temeri cu care ne confruntăm toți, și care de multe ori se află la originea a numeroase alte temeri pe care le putem avea. Însă există un mod de a privi atât viața, cât și moartea, care poate atenua sau chiar elimina teama de moarte:

„Viața nu e nici lungă nici scurtă, ea este făcută exact să fie umplută cu ceea ce săvârșim. Misiunea unui om nu s-a terminat cât el este în viață. Misiunea unui om s-a terminat când el nu mai este în viață. Iată niște raționamente în stare să ne împace cu limita biologică în care noi suntem înscriși.”

Îndemnul general, care ne este adresat pe parcursul întregii cărți, este acela de a ne întoarce spre Dumnezeu, de a depăși identificarea cu forma noastră materială și de a descoperi identitatea noastră nemuritoare, esența noastră de natură divină, întrucât, așa cum spune autorul, „Dumnezeu privește spre tine atâta timp cât tu privești spre el.”

Editura: Herald
Dimensiuni: 13×22 cm
Număr pagini: 272
Data apariţiei: iulie 2014

Preţ: 34 RON

Cartea se poate achiziţiona de pe site-ul Editurii Herald, cu reducere, la prețul de 28,50 RON, accesând acest link

Prețul de pe site se poate modifica ulterior.

Alte postări în categoria Articole și recenzii:
Recenzie: Vieţile Maeştrilor – Baird Spalding
Recenzie: Gânduri fără gânditor – Mark Epstein
Recenzie: Înfometează egoul, hrăneşte sufletul – Connie Miller

Recenzie: Vieţile Maeştrilor – Baird Spalding

vietile_maestrilorEditura Herald a reeditat de curând cartea Vieţile Maeştrilor, de Baird T. Spalding, în cadrul colecţiei Himalaya. Cartea este un adevărat jurnal de călătorie, presărat cu poveşti fascinante şi învăţături spirituale profunde, care satisfac atât cititorii pasionaţi de aventură, cât şi pe cei care caută să descopere înţelesurile ascunse ale vieţii şi să-şi lărgească orizontul spiritual.

După cum autorul însuşi precizează, el nu încearcă să convingă pe nimeni de autenticitatea celor prezentate în carte, ci lasă pe fiecare să creadă ceea ce consideră că i se potriveşte din toate aceste învăţături. Până la urmă, dacă această călătorie a fost adevărată sau nu, nici nu mai pare atât de important, întrucât adevărata călătorie aici este cea interioară, iar autorul oferă acces la ea oricui este pregătit şi îşi doreşte o asemenea călătorie.

Modul în care această carte este scrisă are ceva captivant, care nu lasă să te plicitseşti nici o clipă şi te face să îţi doreşti să întorci paginile în continuare, pentru a fi martor la următoarele întâmplări relatate. Învăţăturile spirituale sunt extrem de profunde, uneori poate mai mult decât suntem pregătiţi a înţelege, cum ar fi concepţia despre moarte şi tinereţea veşnică potrivit căreia: “Moartea nu este aşadar decât un accident care poate fi evitat. (…) Gândurile de teamă, de durere şi de supărare fac să apară urâţenia numită bătrâneţe. Gândurile de bucurie, de iubire şi de ideal dau naştere frumuseţii pe care o numim tinereţe.”

Înţelepciunea cuprinsă în această carte încurajează fiecare persoană care citeşte să îşi dorească să se dezvolte, să-şi caute în interior sămânţa de divinitate, de iubire, să-şi împlinească potenţialul latent în orice fiinţă umană:

“Este necesar ca sămânţa pusă în pământ să renunţe la ea însăşi pentru a încolţi, pentru a se dezvolta, pentru a se înmulţi. (…) Pentru ca sămânţa să încolţească, trebuie ca învelişul ei să se rupă. Tot astfel, pentru a începe creşterea noastră, trebuie rupt învelişul nostru de îngrădiri. Când perfecţionarea noastră interioară s-a încheiat, noi strălucim, în toată splendoarea, asemenea unei flori.”

Maeştrii cu care autorul intră în contact pe parcursul călătoriei sale nu obosesc să scoată în evidenţă importanţa iubirii şi a respectării legilor divine, o premisă de bază pentru a ne putea manifesta fiecare Hristosul interior. Legătura noastră cu divinitatea este permanentă şi, mai devreme sau mai târziu, toţi ne vom întoarce privirea spre esenţa noastră, înţelegând lipsa de consistenţă şi caracterul trecător a tot ceea ce este material:

“Când suntem copleşiţi de greutăţile vieţii, când suntem sătui de necazuri, când începe să ne chinuiască dorul de ţară, ne putem întoarce cu paşi şovăitori la casa Tatălui. Ne putem întoarce fie după ce am străbătut calea experienţelor amare, fie după ce am renunţat de bună voie la bunurile materiale. Contează prea puţin modul în care am căpătat inteligenţă şi cunoaştere, căci întotdeauna sfârşim prin a ne îndrepta spre un ţel care să ne înalţe spre chemarea venită de sus.”

În repetate rânduri, în carte se insistă asupra greşelii pe care mulţi oameni, precum şi religia, o fac în ceea ce îl priveşte pe Iisus, de a insista mult prea mult pe idolatrizarea persoanei, vieţii şi faptelor sale, în loc să considerăm toate acestea ca pe un exemplu pe care să îl urmăm. Orice om poate, măcar cât de puţin, să încerce să se comporte şi să acţioneze cu mai multă compasiune, blândeţe, iertare sau generozitate. În felul acesta el se poate apropia de exemplul pe care îl reprezintă Iisus mult mai bine decât doar venerând o imagine a unui om considerat ca fiind unicul fiu al lui Dumnezeu.  Aceasta este, de altfel, o altă concepţie care îi induce în eroare pe oameni, întrucât toţi suntem fii ai lui Dumnezeu, la fel de mult iubiţi, dar preferăm, întrucât este mai simplu şi mai comod, să implorăm un ajutor din exterior, decât să ne asumăm această identitate divină şi să acţionăm în conformitate cu ea.

Prin cuvintele lor, Maeştrii reuşesc să se apropie de inimile oamenilor şi să le lămurească celor obişnuiţi cu religia creştină anumite aspecte ale vieţii şi învăţăturii lui Iisus Hristos care sunt greşit sau insuficient interpretate de religie.

Cuvintele Maeştrilor sunt o pledoarie pentru unitatea dintre toţi oamenii, indiferent de deosebirile aparente dintre ei, şi nu ar trebui să uităm nici o clipă că toţi provenim din aceeaşi unică sursă care ne-a creat şi care nu ne abandonează niciodată, în ciuda a ceea ce credem uneori:

“Până acum am trăit în mica noastră lume, fără să vedem imensul univers ce ne înconjoară, gata să vină în ajutorul nostru, de acolo de departe, dacă îi permitem să o facă. Gândiţi-vă că Dumnezeu ne înconjoară şi înconjoară totul.”

Maeştrii care îşi împărtăşesc cunoaşterea în această carte sunt purtători ai înţelepciunii universale, situându-se dincolo de toate religiile şi dogmele cunoscute, iar prin intermediul lor înţelegem că orice religie care există a fost creată pentru a facilita accesul oamenilor obişnuiţi la marile adevăruri spirituale ale vieţii. Însă acest scop s-a pierdut aproape de fiecare dată pe parcurs, iar din religii au rămas numai regulile, dogmele, ritualurile, de multe ori asezonate cu teama impusă de preoţi, în loc să prevaleze adevărurile care stau la baza acestor religii şi a căror cunoaştere şi înţelegere îi poate ajuta cu adevărat pe oameni să îşi îmbunătăţească vieţile şi să evolueze spiritual.

Mesajul principal care transpare din această carte este îndemnul adresat fiecăruia de a se întoarce spre Dumnezeu, spre propria sa divinitate, şi de a manifesta calităţile divine în relaţie cu tot ce ne înconjoară. Orice altceva este o plăsmuire a minţii omeneşti, un iad auto-creat în care putem sau nu să ne complacem să rămânem, după cum alege fiecare.

În final, iată o frază din această carte pe care ar trebui să o avem mereu în minte atunci când avem impresia că liberul arbitru este inexistent şi că suntem puşi în faţa unor situaţii implacabile de către o forţă exterioară nouă, fără ca noi să putem face ceva: “Dumnezeu este puterea pe care o are omul de a gândi drept în toate situaţiile.”

Aşadar, cartea Vieţile Maeştrilor, prin învăţăturile prezentate şi prin interpretările mai puţin convenţionale date cuvintelor şi faptelor lui Iisus Hristos, ne ajută să ne deschidem orizontul de înţelegere şi cunoaştere în feluri pe care poate nu le-am fi conceput, dincolo de dogmele creştinismului. Astfel putem pătrunde în profunzimea ideilor exprimate de Iisus, înţelegând mai bine sensul acestora şi putând să le aplicăm în vieţile noastre într-un fel care să ne ajute cu adevărat.

Editura: Herald
Număr pagini: 400
Format: 13×20 cm
Data apariţiei: 2006, reeditare 2014

Preţ: 42 RON

Cartea se poate achiziţiona de pe site-ul Editurii Herald cu reducere, la preţul de 35,50 RON, accesând acest link

Preţul de pe site se poate modifica ulterior.

Alte postări în categoria Articole şi recenzii:
Conversaţii cu tine – Daniela Andreescu
Gânduri fără gânditor – Mark Epstein
Înfometează egoul, hrăneşte sufletul – Connie Miller

Recenzie: Conversaţii cu tine – Daniela Andreescu

converatii_cu-tine_persp_mareConversaţii cu tine. Relaţii şi comunicare prin metoda ESPERE®, scrisă de Daniela Andreescu, este o carte publicată recent la Editura Herald, în colecţia Arta schimbării.

Această carte este un adevărat manual al comunicării sănătoase, autentice, în relaţia dintre două persoane, dar şi în relaţia cu noi înşine. Prin lecturarea ei, ajungem să înţelegem ce nu funcţionează în comunicare, unde greşim şi cum putem face pentru a aborda altfel modul de a transmite ceea ce gândim şi simţim cu adevărat.

Autoarea ne îndeamnă să trecem dincolo de plăcerea lecturii şi de conştientizările care se produc în noi atunci când citim despre anumite aspecte, şi să aplicăm efectiv în viaţa noastră de zi cu zi înţelelpciunea şi cunoaşterea acumulată. Numai în acest fel putem efectiv realiza o îmbunătăţire în viaţa noastră şi a celor din jurul nostru.

În prima parte a cărţii, autoarea ne invită într-o călătorie a cunoaşterii de sine, pentru realizarea căreia este necesar a îmbina percepţia noastră de sine ca ego, ca personalitate sau sine individual, cu conştienţa apartenenţei la ceva mai mare, a faptului că suntem, fiecare, o părticică dintr-un întreg care cuprinde tot ceea ce există.

În această călătorie învăţăm, printre altele, să relaţionăm cu fricile noastre, astfel încât să nu ne mai lăsăm dominaţi de acestea, ci să le folosim cu bună ştiinţă pentru a ne dezvolta:

„Şi atunci, ce ar însemna să trăieşti în bună pace cu frica, indiferent de gust şi culoare?

Întâmpin-o când apare, priveşte-o cu bunăvoinţă, invit-o să se dea la o parte, şi vei vedea în spate dorinţa de care este legată. Ca feţele aceleiaşi monezi, mereu împreună. În loc să te ascunzi după frică, priveşte-ţi dorinţa din spatele ei. În loc de frica de moarte, priveşte-ţi dorinţa de viaţă, în loc de frica de a pierde, dorinţa de a câştiga, în loc de frica de a greşi, dorinţa de a reuşi. Deschizându-ţi mintea şi inima, trecând peste pragul străjuit de frică, vei intra în universul dorinţelor.”

În partea a doua a cărţii, autoarea prezintă reperele de bază ale metodei ESPERE®, care a fost creată de către cunoscutul autor Jaques Salome şi care este utilizată cu succes de peste 30 de ani.

Aceasta ne învaţă să ne asumăm responsabilitatea pentru ceea ce punem într-o relaţie, făcând o distincţie clară între persoana cu care avem relaţia şi ceea ce vrea ea să ne transmită. Înţelegem astfel cât de important este modul în care comunicăm ceea ce dorim şi simţim, aceasta reprezentând de fapt partea noastră de relaţie, pentru care suntem 100% responsabili.

Un alt aspect important este poziţionarea corectă într-o relaţie, înţelegând faptul că a avea o relaţie armonioasă nu înseamnă neapărat să fim întotdeauna de acord sau să avem aceleaşi dorinţe. De asemenea, este util să vedem că celălalt are şi el o responsabilitate privind ceea ce trăieşte el în acea relaţie, iar noi avem o contribuţie importantă, dar nu integrală, la modul în care el înţelege ceea ce avem noi de transmis.

În cazul apariţiei unor rupturi în relaţii, care de multe ori sunt inevitabile, este spre binele nostru să putem păstra ceea cea a fost bun în relaţia respectivă, să nu ne pierdem în resentimente şi acuze şi să dăm celuilalt libertatea de a ieşi din acea relaţie, eventual continuând-o într-o formă diferită.

Un lucru extrem de util este faptul că învăţăm cum să navigăm în universul dorinţelor noastre, să le înţelegem mai bine, să le deosebim de nevoi şi să devenim conştienţi dacă alegem sau nu să le îndeplinim. În acelaşi timp, intenţia noastră este deosebit de importantă pentru realizarea unei dorinţe:

„Dorinţa e diferită de intenţia profundă. Intenţia profundă, pe o temă concretă, nu în general, se poate întâlni cu realitatea imprevizibilă, favorizând realizarea unei dorinţe. Este nevoie să focalizez energia dorinţei în sensul intenţiei profunde. Dacă nu se realizează înseamnă, cel mai adesea, că transmit mesaje ambigue, nu doar către exterior, ci şi mie însumi. Un semnal poate fi formularea „da, dar…”

Îmi cultiv capacitatea de a face alegeri prin „poziţionare autentică”, respectiv conform intenţiei profunde şi nu doar impresiei de dorinţă.”

Autoarea reuşeşte să îmbine prezentarea informaţiei într-o formă directă, concretă, uşor de înţeles, cu un limbaj uneori poetic, de o mare sensibilitate, prin care dă glas dorinţelor şi gândurilor copilului interior, ca în următoarele rânduri:

“Dacă ai conştiinţa faptului că în fiecare moment comunici
în interiorul tău şi în relaţie cu lumea,
dacă înţelegi că în fiecare moment vorbeşti,
într-un fel sau altul, cu o parte din fiinţa ta,
e posibil să-ţi auzi vocea interioară care-ţi povesteşte despre tine
şi despre viaţa ta.”

Autoarea abordează detaliat şi problema relaţiilor de cuplu, având în vedere importanţa acestora în viaţa majorităţii oamenilor. De asemenea, relaţiile dintre părinţi şi copii, precum şi relaţiile profesionale de la locul de muncă, sunt tratate separat şi detaliat, dar şi relaţia pe care oricine ar trebui să o aibă cu Pământul şi cu spiritualitatea.

În capitolul Amplificarea energiei pentru viaţă, aflăm ce putem face, tot prin folosirea unor mijloace specifice metodei ESPERE, pentru a vindeca relaţiile care ne-au rănit, sau situaţiile din trecut de pe urma cărora am avut de suferit şi ale căror urmări le resimţim şi în prezent, astfel încât să putem ajunge în situaţia în care: “nu va mai fi nevoie “să-l iert” fiindcă nu voi mai plasa la celălalt vina pentru suferinţa trăită de mine”.

De asemenea, aflăm cum putem să ne creştem energia de viaţă, să descoperim şi să dezvoltăm sentimentele pozitive, nu doar pe cele negative, aşa cum este tentată mintea omenească să o facă.

Aşadar, această carte este utilă pentru a ne îmbunătăţi comunicarea pe mai multe nivele, atât cu cei din jur, cu care avem relaţii dintre cele mai diferite, cât şi relaţia cu noi înşine, dialogul nostru interior, care trebuie să constituie o bază sănătoasă, un punct de plecare pentru a putea construi orice altă relaţie cu o altă persoană.

Editura: Herald
Număr pagini: 208
Format: 13×20 cm
Data apariţiei: decembrie 2013

Preţ: 29 RON

Cartea se poate achiziţiona de pe site-ul Editurii Herald la preţul de 24,50 RON (15% reducere), accesând acest link

Preţul de pe site se poate modifica ulterior.

Alte postări în categoria Articole şi recenzii:
Gânduri fără gânditor – Mark Epstein
Înfometează egoul, hrăneşte sufletul – Connie Miller
Jnana Yoga – Swami Vivekananda