Isabelle de Roux – Psihogenealogia pentru toţi

psihogenealogiaPsihogenealogia este un curent terapeutic ce abordează individul în mod sistemic, prin prisma legăturilor conştiente şi inconştiente ţesute în sânul familiei de origine. Isabelle de Roux ne propune o lucrare de popularizare a psihogenealogiei, obiectivul ei fiind expunerea diverselor curente care abordează domeniul transgenerațional și realizarea unei sinteze originale, accesibilă tuturor persoanelor preocupate de această sferă, indiferent că e vorba despre simpli cititori sau despre studenți ori specialiști.

Prima parte a cărții prezintă conceptele-cheie ale psihogenealogiei – mai exact, o abordare psihologică a istoriei familiale de-a lungul mai multor generații – așa cum sunt ele definite de diferiți autori, toți pionieri în specialitatea lor. 

A doua parte ilustrează, prin exemple concrete, punerea în practică a acestor concepte și propune noi axe de lucru pentru abordarea diverselor problematici întâlnite în cadrul terapiei.

Ruşinea
Conceptul de ruşine

„Potrivit dicţionarului Le Petit Robert, ruşinea este „un sentiment neplăcut de inferioritate, de nevrednicie sau de degradare în ochii celorlalţi”. Psihanaliştii consideră că ruşinea relevă întotdeauna existenţa unor situaţii familiale interiorizate în copilărie şi retrăite la vârsta adultă pe parcursul diverselor relaţii. Serge Tisseron e de părere că există alte situaţii care provoacă ruşine şi care sunt legate de violenţe exterioare şi de traume. El socoteşte că ruşinea este „de la bun început şi întotdeauna un sentiment social” şi nu trebuie confundată cu vinovăţia. Într-adevăr, în timp ce vinovăţia poate fi împărtăşită unui terţ şi se dovedeşte a fi adesea la originea unui travaliu terapeutic, ruşinea, în schimb, este negată, ascunsă, disimulată; exprimarea ei ar duce în mod iremediabil la excludere socială, pe când a-i vorbi unui terţ despre vinovăţia resimţită ar permite restabilirea legăturilor şi ieşirea din izolare. În plus, caracteristica esenţială a ruşinii constă în caracterul ei puternic contagios: ruşinea care provine din generaţiile anterioare ne copleşeşte de o manieră disproporţionată, adăugându-se la propria noastră ruşine ce sporeşte astfel foarte mult. De aceea,
condiţia indispensabilă care îi îngăduie celui stăpânit de ruşine să şi-o exprime şi să-şi regăsească locul în societate pare a fi aceea de a întâlni „pe cineva capabil să primească ruşinea fără a o simţi, deci fără a o răsfrânge”.

Efectele şi transmiterea ruşinii

Subiectul care se confruntă cu ruşinea trece prin diverse etape:
• În primul rând, el experimentează o stare de „aneanti-zare” brutală însoţită de anxietate, care nu poate fi rememorată şi nici exprimată în cuvinte. Această etapă este numită „inexprimabilă”.
• Urmează apoi o stare de confuzie care corespunde pier-derii reperelor interioare şi care provoacă uneori o veritabilă dezintegrare psihică.
• În sfârşit, se instalează sentimentul de ruşine propriu-zis, structurant şi totodată destructurant, care îi va permite subiectului să iasă din această confuzie şi să se restabilească, deşi se simte, în acelaşi timp, marginalizat şi nedemn. În aceasta constă paradoxul ruşinii. Stăpânit de sentimentul incomod de ruşine, subiectul îşi poate exprima sau nu indignarea, furia, vinovăţia sau eventuala dorinţă de răzbunare.
Serge Tisseron consideră că, în cazul secretelor familiale, „ruşinea reprezintă starea emoţională de bază a secretului”: purtătorul secretului, cel care îl păstrează, suferă întreaga viaţă de ruşine. Această ruşine se poate manifesta pe plan emoţional de fiecare dată când subiectul se confruntă cu o situaţie asemănătoare celei aflate la originea ruşinii sale.”

Cuvânt înainte 9
Introducere 11

Capitolul 1. Anne Ancelin Schutzenberger – Genosociograma şi sindromul de aniversare 19
Genosociograma 19
Convenţiile grafice ale genosociogramei 20
Rolul genosociogramei 20
Sindromul de aniversare 23
Reacţia „de aniversare” 23
Temerile legate de perioada de aniversare 24
Repetarea sindromului de aniversare 25
Transmiterea 26
Viaţa uterină 27
Proiecţiile parentale 27
Limbajul nonverbal 28
Doliurile familiale 28
Nespusurile 28
Abordarea terapeutică 29

Capitolul 2. Serge Tisseron – Secretul şi ruşinea 31
Secretul 31
Funcţia secretului 31
Diversele tipuri de secrete 32
Existenţa şi conţinutul secretului 32
Efectele transmiterii secretului 33
Ruşinea 34
Conceptul de ruşine 34
Efectele şi transmiterea ruşinii 35
Abordarea terapeutică 37
O analiză transgeneraţională 37
Indicii ale transmiterii 37
Caracterul contagios al ruşinii 38

Capitolul 3. Nicolas Abraham şi Maria Torok – Cripta şi Fantoma 41
Cripta şi Fantoma 42
Abordarea terapeutică 43
Indicii ale existenţei unei Fantome 43
Exprimarea Fantomei 43
„Destructurarea Fantomei” 44
Abordare analitică şi sistemică 45

Capitolul 4. Ivan Boszormenyi-Nagy – Loialitatea şi parentificarea 49
Etica relaţională
50
Loialitatea 51
Parentificarea 52
Abordarea terapeutică 53
„Terapia contextuală” 53
Concepte corelative 54

Capitolul 5. Vincent de Gaulejac – Nevroza de clasă 57
Transmiterea 58
Memoria familială 58
Nevroza de clasă 59
Proiectul parental 60
Abordarea terapeutică 61

Capitolul 6. Robert Neuburger – Mitul familial 65
Mitul familial 65
Diversele tipuri de mituri 
65
Transmiterea mitului 66
Abordarea terapeutică 67
Mitul familiei nucleare 68
Mitul tatălui ideal 68
Mitul frăţiei armonioase 68
Mitul predestinării 69
Partea a doua… la practică 71

Capitolul 7. Alianţă şi dezalianţă 75
Definiţia cuplului 76
Alegerea partenerului 76
Angajamentul mutual 77
Regulile în cadrul cuplului 79
Coluziunea cuplului
80
Asimilarea modelului familial 83
Forma cuplului 83
Interacţiunea sau co-construcţia cuplului 85
Cuplul şi familiile de origine 87
Contextul cultural al cuplului 89
Evoluţia cuplului 90

Capitolul 8. Relaţia părinţi-copii 93
Dimensiunea biologică 94
Fantasma copilului dorit 95
Cazurile copiilor „nedoriţi” 95
Cazurile copiilor „extrem de doriţi” 97
Cazul copiilor maltrataţi 98
Dimensiunea educativă 98
Natura legăturilor familiale 98
Rolul copilului în cadrul cuplului 99
Supraloialitatea 100
Dimensiunea simbolică 103
Ancorajul generaţional 103
Compensarea 104
Datoria 105
Proiecţia 106

Capitolul 9. Prenumele şi filiaţia 113
Proiect şi proiecţii 114
Alegerea prenumelui 114
Părinţii faţă în faţă cu prenumele 114
Persoana care alege prenumele 117
Forma prenumelui 118
Mitul şi religia 118
Etimologia 119
Prenumele compuse 119
Prenumele masculin-feminin 120
Despre silabe 120
Sunetele sau fonemele 121
Prenumele cu referinţă familială 122
Prenumele unui părinte sau al unui bunic 122
Prenumele unui frate sau al unei surori 123
Prenumele altui membru al familiei 123
Prenumele fără referinţă familială 123
Prenumele secundare 124
Porecla şi schimbarea prenumelui
127

Capitolul 10. Mediul social şi cultura familială 129
Proiectul social al părinţilor 130
Traiectoria socială 131
Ascensiunea socială 131
Declinul social 134
Ancorajul social 136
Schimbarea de clasă şi conflictele psihice 
137
Nevrozele sociale 137
Vinovăţia 137
Devalorizarea 138
Clivajul 139
Cazul copiilor proveniţi din familii care au emigrat 140
Dubla cultură 140
Proiecte parentale diferite 141
Simbolistica meseriilor 144

Capitolul 11. Traumele 147
Traumele individuale 148
Agresiunile extrafamiliale 149
Violenţele familiale 149
Traumele familiale 152

Capitolul 12. Inscripţiile în timp 159
Datele 160
Vârstele 162
Sentimentul de predestinare 162
Blestemul inconştient 162
Perioadele aniversare 163

Concluzie 167
Glosar 171
Bibliografie 175

Linkuri unde se poate comanda: pe site-ul editurii aici, sau aici sau aici

Editura: Philobia
Nr. pagini: 184
Format: 13×20 cm
Data apariţei: Februarie 2018
Pret intreg: 35 RON

Surse: http://www.philobia.com, http://www.divin.ro

Alte carti publicate de Editura Philobia:

Copilul și arborele genealogic – Elisabeth Horowitz

Secretele de familie – Serge Tisseron

Corpul copilului ne vorbește – Willy Barral

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.