Frica de boală. Cum să o înţelegem şi să o depăşim – Hans Morschitzky, Thomas Hartl

frica-de-boala_mÎn colecția Psihologia practică a Editurii Trei a apărut de curând o carte interesantă și utilă, care ne ajută să înțelegem și să depășim teama de a ne îmbolnăvi.

Frica de boală este resimţită acut de 15% dintre români şi doar teama de şomaj o depăşeşte într-un top autohton al îngrijorărilor, arată o anchetă sociologică din 2014. O dovadă în plus a relevanţei grijii pentru sănătate o constituie preocuparea actuală pentru alimentaţia „eco” şi diete, dar şi cultul corpului sănătos şi zvelt. Totuşi, când grija firească pentru sănătate ajunge să ne domine gândurile, tulburându-ne cursul normal al vieţii, e semn că am putea suferi de o „tulburare hipocondriacă”.

Mersul frecvent de la un doctor la altul (dublat de neîncrederea faţă de diagnosticul primit), izolarea socială, interpretarea greşită a semnelor corpului, igiena compulsivă şi suspiciunea faţă de toxicitatea alimentelor afectează considerabil viaţa ipohondrului, dar şi a rudelor sale. Cartea de faţă arată cum ia naştere frica patologică de boală, ce consecinţe are şi cum poate fi depăşită prin autoanaliză, sugestii pozitive, tehnici de relaxare, vizualizare şi gestionare a stresului, şi, mai ales, prin restructurarea gândirii iraţionale şi „magice”.

Hans Morschitzky este psihoterapeut la Spitalul de Psihiatrie din Linz, Austria. A mai scris cărţi despre psihosomatică şi despre teama de a-i refuza pe ceilalţi. Thomas Hartl este jurnalist de popularizare a ştiinţei.

Curprins:

Partea I. Frica de boală — grijă normală şi frică patologică privind sănătatea
Boala face parte din realitatea vieţii
Frica de boală odinioară şi astăzi
Frica de boală în epoca stilului de viaţă sănătos
Teama de boală poate afecta pe oricine
Frica de boală poate deveni ea însăşi o boală
Cele zece feţe ale fricii de boală

Partea a II-a. Frica de boală — cum ia naştere şi afectează viaţa
Douăzeci de cauze frecvente ale fricii de boală
Zece consecinţe frecvente ale fricii de boală

Partea a III-a. Frica de boală — cum să învăţaţi să o gestionaţi cu succes
Tratament de specialitate — concepte de succes ale terapiei comportamentale
Autoajutorarea — un program în şapte paşi
Sfaturi pentru rude — pentru ca viaţa familială să nu devină un coşmar
Sfaturi pentru medici — mai puţin înseamnă mai mult

Cuvânt de încheiere
Bibliografie

Un scurt fragment din carte este redat mai jos:

“Senzaţiile corporale neplăcute sunt ceva absolut normal. O presiune în piept, o senzaţie de sufocare, un nod în gât, o senzaţie de strangulare, o înţepătură în stomac, o greaţă uşoară, o forfotă în stomac, nevoia crescută de a urina sau de a avea scaun, o durere supărătoare în ceafă, o tensiune musculară în zona umerilor şi a cefei, un junghi în spate, o ameţeală neplăcută, o transpiraţie inexplicabilă, o palpitaţie, o grabă sau o poticnire bruscă a inimii, un tremur în mâna dreaptă, o furnicătură ciudată în piciorul stâng – adesea, asemenea senzaţii corporale neplăcute nu constituie simptomul unei boli grave, ci expresia unei indispoziţii fizice temporare. Însă mulţi dintre cei afectaţi le tolerează din ce în ce mai puţin. Cum vă simţiţi în cazul unor asemenea simptome? Vă înfricoşează sau le consideraţi expresia unor fluctuaţii normale ale stării de sănătate?

Pretenţiile noastre cu privire la propria stare de sănătate au crescut semnificativ, comparativ cu generaţiile anterioare. Credem că avem dreptul să ne simţim bine până la sfârşitul vieţii. Am prefera, într-o oarecare măsură, să murim sănătoşi, dacă tot trebuie să murim. V-ati întrebat vreodată de ce anume ati vrea să muriţi, dacă aţi putea alege? Cum vă simţiţi când vă imaginaţi acest lucru? Deveniţi cumva neliniştit la asemenea gânduri?

Capacitatea de a ne linişti în faţa unei uşoare indispoziţii fizice şi disponibilitatea de a suporta pur şi simplu anumite senzaţii neplăcute s-au pierdut adesea în societatea noastră. Ceea ce odinioară era pur şi simplu acceptat în ziua de azi face ca tot mai mulţi oameni să devină potenţiali pacienţi. Ei preferă să clarifice imediat orice anomalie decât să aştepte câteva zile şi să observe evoluţia ulterioară a simptomelor. În cazul unei răceli uşoare se simt deja grav bolnavi şi uită mottoul plin de umor al altor pacienţi: „O răceală tratată durează o săptămână, iar una netratată durează şapte zile”. Germanii consultă un medic aproape de două ori mai mult decât francezii, olandezii, suedezii sau danezii, numărându-se astfel printre liderii europeni în ceea ce priveşte temerile hipocondriace.

În ceea ce priveşte depistarea şi tratamentul anumitor boli, medicina modernă a atins un nivel care în trecut era de neimaginat şi care, având în vedere vistieriile goale ale sistemului sanitar, se pare că în viitor va fi greu de finanţat. De teama unui oarecare risc rezidual, în prezent sunt efectuate adeseori investigaţii (uneori şi tratamente medicale) costisitoare, considerate de mulţi specialişti ca fiind inutile. Pacientului îi este teamă că i se pune viaţa în pericol dacă nu se face pentru el tot posibilul, adică tot ceea ce este omeneşte posibil. Dar şi medicului îi este frică că ar putea trece ceva cu vederea şi – la fel ca în SUA -, din cauza unui diagnostic greşit sau a unei erori de tratament, i-ar putea fi distrusă cariera profesională. Astfel, din „motive juridice”, pentru evitarea unui epilog judiciar, adesea tocmai în cazul pacienţilor hipocondriaci sunt efectuate diferite investigaţii medicale. Acestea întăresc frica de boală, mai ales dacă sunt efectuate în mod repetat.”

Editura: Trei
Dimensiuni: 13×20 cm
Număr pagini: 240
Data apariţiei: februarie 2015

Preţ: 29 RON

Cartea se poate achiziţiona cu reducere, la prețul de 23,20 RON, accesând acest link

Prețul de pe site se poate modifica ulterior.

Sursa: http://www.edituratrei.ro, http://www.eusunt.ro/

Alte postări în categoria Autocunoaștere:
Compulsiunile: prieteni sau duşmani? – Mary O’Malley
Inteligenţa intuitivă – Vanessa Mielczareck
Recenzie: Gânduri fără gânditor – Mark Epstein

 

 

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s