Psihogenealogia – Anne Ancelin Schützenberger

psihogenealogia_micaLa Editura Trei a apărut recent cartea Psihogenealogia. Vindecarea rănilor familiale şi regăsirea de sine, scrisă de psihoterapeuta Anne Ancelin Schützenberger.

Reasumarea istoriei personale şi familiale, înscrierea mai corectă într-o descendenţă sau într-o legendă şi punerea în ordine a „şantierului” lăsat de strămoşii noştri: acesta este obiectul psihogenealogiei clinice.

Psihogenealogia ne oferă posibilitatea să ne păstrăm loialităţile familiale care ne convin; să scoatem la iveală tot ceea ce a fost vesel, onorabil, agreabil şi liniştit în familia noastră; să lăsăm deoparte povara erorilor, a suferinţelor, a rănilor şi a „păcatelor” din trecut; să acceptăm că în familia noastră pot exista şi lucruri rele, ruşinoase şi nespuse, drame nerezolvate, pierderi pe care nu le putem admite şi să ne putem distanţa astfel, ca să ne trăim, în sfârşit, propria viaţă.

Autoarea abordează aspectele esenţiale ale loialităţilor familiale invizibile, sindromul de aniversare, memoria trupului, precum şi cel mai bun mod de a trasa un arbore genealogic semnificativ. Ea ne ajută să ne punem cele mai potrivite întrebări ca să trăim, şi nu doar să supravieţuim, subliniază capcanele pe care trebuie să le evităm şi ne deschide calea care ne permite „să culegem nectarul din grădina familiei, pentru a face din el miere”.

Anne Ancelin Schützenberger este psihoterapeut, analist de grup şi specialist în psihodramă de renume internaţional, profesor emerit la Universitatea din Nisa şi creatoarea conceptului de „psihogenealogie”.

În continuare găsiţi cuprinsul detaliat al cărţii:

Notă asupra noii ediţii (2012)
Mulţumiri
Cuvânt-înainte. A culege nectarul din grădina familiei

Introducere. Faptele sunt încăpăţânate
Contextul conceperii, al naşterii şi alte avataruri (sindromul ursului prost lins)
Alegerea prenumelui
Autonomie financiară
Urme pierdute
Deja în Biblie
A face distincţia dintre intergeneraţional şi transgeneraţional

Capitolul I. Un lucru e de la sine înţeles, dar e şi mai bine să vorbim despre el: comunicarea verbală conştientă şi exprimarea directă sau indirectă a sentimentelor
O transmitere tacită a experienţei de viaţă
Vedere de ansamblu a analizei transgeneraţionale şi a implicaţiilor sale
Transmiterea traumelor din generaţie în generaţie prin diverse acte ratate
Emergenţa corporală a memoriei familiale
Repetări
Josephine Hilgard şi Anne Ancelin Schutzenberger
Transpunerea în cuvinte a suferinţelor

Capitolul II. Să le fim credincioşi strămoşilor noştri, dar mai ales nouă înşine: „loialităţile familiale” invizibile şi inconştiente
Fiinţa umană este un animal gregar şi social
Cripta şi fantoma
Relaţia cu co-conştientul şi cu co-inconştientul
Co-conştientul şi co-inconştientul de familie sau de grup

Capitolul III. Să nu repetăm greşelile, suferinţele şi păcatele strămoşilor noştri; dar să ştim că faptele se repetă la perioade marcante, deseori semnificative: sindromul de aniversare
Sindromul de aniversare şi repetiţia
Pierderi inacceptabile şi doliuri nefăcute
Lucrările lui Josephine Hilgard privitoare la sindromul de aniversare, la repetiţii şi la potriviri de simptome
Caz clinic de loialitate familială invizibilă: Camille, sau cum să „înlături praful producător de tuse” şi să desfaci „cusătura de capitonaj”
Amprente istorice: cazul Kosovo
Clivaje istorice

Capitolul IV. Despre importanţa faptului de a termina ceea ce a fost început: efectul Zeigarnik
Doliurile nefăcute
Încheierea prin vinietă de psihodramă
Surplus-realitate şi proiecţie în viitor
Studiile Blumei Zeigarnik împreună cu Kurt Lewin şi efectul Zeigarnik

Capitolul V. Ceea ce nu se exprimă în cuvinte lasă urme şi se exprimă prin suferinţe: limbajul trupului şi, de asemenea, a face cunoscut fără vorbe
A se exprima indirect, prin limbajul trupului
Ventrilocul şi fantoma
A exprima indirect pentru a nu „pierde prestigiul”: a face cunoscut fără vorbe
Dubla legătură
Ce este o psihodramă?
Psihodrama pantofilor sau transmiterea imposibilă
Delenda
Undele morfogenetice ale lui Sheldrake
Cercetările lui Jean-Pol Tassin
Neuronii-oglindă
Amprenta memoriei corporale arhaice
Fractalii şi teoria haosului

Capitolul VI. Schimbare şi rezistenţă la schimbare
Kurt Lewin (1890-1947)
Totul se află într-un echilibru cvasistaţionar
Ziua casei incendiate de către germani
Povestea hoţului şi a actelor
Repetarea întâmplării cu pierderea actelor
A supravieţui unei pierderi
Rezistenţa la schimbare
Schimbarea se produce mai uşor la mai mulţi odată
Cercetarea lui Kurt Lewin asupra comportamentului alimentar: o premieră
Povestea unei biciclete

Capitolul VII. La cine, la ce ţinem într-adevăr? Adevăratele legături
Să înveţi să percepi evenimentele vieţii şi ceea ce este esenţial pentru tine însuţi
Sensul, procesul şi conţinutul acestei lucrări transgeneraţionale: genosociograma
Evenimente de viaţă marcante
„Atomul social”
Marie, abuzurile şi frăţiorul mort
Amelie, regina Maria-Antoaneta şi adverbele circumstanţiale

Capitolul VIII. Cum se întocmeşte o genosociogramă 
Desene, detalii ale desenelor şi convenţii
Metodologia prin asociaţia de idei
Liniile colorate
Datele care revin
Fapte de război şi resurse istorice
Importanţa viselor
Diverse urmări ale lucrului la genosociogramă
Rememorare a câtorva puncte-cheie

Capitolul IX. Viaţa începe în momentul conceperii, depinde de mediul familial, de clasa socială şi de eticheta pusă de către celălalt
Viaţa începe în momentul conceperii
Prezicerile făcute în leagăn
Contextul în care bebeluşul vine pe lume şi nişa ecologică. Cuibul şi furtunile sale
Mediul social şi ritualurile locale
Impactul clasei sociale de apartenenţă asupra vieţii personale
Limba vorbită acasă este uneori diferită de cea a ţării în care se locuieşte
Rolul rezervat copilului
A fi mama mamei sale
Influenţa clasei sociale de apartenenţă, a uzanţelor şi a obiceiurilor acesteia
Eşecul ambivalent al copilului inteligent
Ierarhia socială şi ordinea în care se ciuguleşte
Familii aşa-zis normale, familii nevrotice, ba chiar perverse
Alegerea prenumelui
Întorsăturile vieţii
Sfârşitul vieţii şi a-ţi lua rămas-bun

Capitolul X. Memorie familială, uitări şi reconstituire
Trecutul reevaluat
Avem familia pe care o avem
Reconstituirea trecutului personal este întotdeauna periculoasă
Freud şi sonatele
Doliuri nefăcute
Cazul persoanelor care migrează
Reacţiile Mariei

Capitolul XI. Când se lucrează de unul singur

Capitolul XII. Spaţiul lipsit de primejdie şi baza de siguranţă
Baza de siguranţă
Primii paşi sunt importanţi
Conceptul de holding al lui Winnicott
Conceptul de „safe space” al lui Kotani
Baza de siguranţă prin atingere
Aşezarea pe cal sau poziţia călăreţului în şa şi „raportul cu pământul” sau înrădăcinarea
Peter Pan, limanul de graţie şi ţara lui „Niciodată, niciodată”
Conceptul de „hardiness” (robusteţe) al lui Kobasa

Capitolul XIII. Fără un loc sub soare
Cei care reapar
Să nu se confunde coincidenţa cu hazardul
Persoane fără domiciliu fix, fără acte, refugiaţi, sclavi
A refula pentru a se integra, apoi a se redeschide şi a se asuma

Capitolul XIV. Când nu avem acces la memoria familiei
Ce e de făcut?
Adopţie şi familii în oglindă
„Poli-taţi” şi „poli-mame”
Filiaţia aşa-zis „normală”, ca ficţiune
Fecundarea de către un „donator” şi secrete de familie: cazul lui Gerard
Copii abandonaţi la naştere: cazul lui Marie-Pierre

Capitolul XV. Pedagogie albă, pedagogie neagră moştenită, părinţi toxici
Pedagogia neagră
Un spirit distructiv dus la extrem
Comunicările paradoxale
Încurajarea
Concluzie. A-ti asuma familia în ansamblul ei şi a-şi alege propria viaţă
Cum să reuşeşti în viată

Anexe
Ghid de evaluare sau de autoevaluare a stresului provocat de evenimentele vieţii
Observaţia fină şi „intuiţia”: şansă şi serendipitate
Inconştientul şi transferul
Efectul placebo
Psihogenealogie şi muncă
„Justiţia reală, reparatoare” a populaţiei maori
Triunghiul pervers sau impunerea propriei voinţe asupra celuilalt sub pretextul de a-l ajuta

Bibliografie

Iată şi un scurt fragment:

CAPITOLUL II

Să le fim credincioşi strămoşilor noştri, dar mai ales nouă înşine: „loialităţile familiale” invizibile si inconştiente

Fiinţa umană este un animal gregar şi social

“Omul, ca şi animalul, a supravieţuit perioadelor glaciare în hoardă sau într-o colectivitate numeroasă. Primul nostru reflex este acela de a ne strânge în grup şi „a face la fel ca toată lumea”, iar excepţiile nu schimbă nimic din acest fapt.

Ceva din noi ne împinge să ne „apărăm” familia şi modul ei de viaţă şi de gândire şi să-i reproducem comportamentul (loialităţi familiale conştiente şi inconştiente), oricare ar fi dorinţele noastre conştiente de a face altfel. Şi dacă, pentru a ne deosebi, facem contrariul a ceea ce a fost făcut şi dacă părinţii noştri au făcut acelaşi lucru, repetăm modul de revoltă al bunicilor noştri, reacţionăm în loc să alegem şi să acţionăm. Şi ciclul se reia de la capăt…

Dar, atenţie, a face contrariul nu înseamnă a ne elibera de părinţii noştri, ci a fi legaţi de ei prin opoziţie. Este încă o formă invizibilă de legătură şi de loialitate familială invizibilă.

A fi liber în propriile tale alegeri înseamnă a face altfel.

A deveni adult, a tăia cordonul ombilical şi a te elibera de influenţa familiei înseamnă să poţi face opţiuni în sinea ta şi, eventual, să selectezi o altă formă şi alte criterii de judecată, de alegere şi de viaţă.

Cripta şi fantoma

Să reamintim că rar se găseşte o familie care să nu aibă secretul sau secretele sale şi, adesea, un „schelet în dulap” sau, cel puţin, lucruri nespuse şi subiectele sale tabu implicite, precum şi „oile sale negre” care nu mai sunt frecventate sau sunt evitate.

Secretele de familie sunt subiecte fierbinţi. Sunt precum „cartofii încinşi” de care ne debarasăm cât mai repede şi pe care îi trecem din mână în mână, fiecare mână arzându-se în treacăt, din generaţie în generaţie. Într-o oarecare măsură, ele creează un clivaj al personalităţii: o parte care ştie şi o parte care nu vrea sau nu poate să ştie nimic. Este ca o traumă care se întoarce şi izbeşte violent, ca o rană deschisă care are nevoie să fie scoasă la lumină şi lăsată liberă, o tânguire care vrea să fie auzită, înţeleasă şi văzută, luată în seamă, ba chiar tratată, sprijinită şi conţinută printr-un adevărat ajutor terapeutic „de domolire”, un holding (susţinere).

Psihanalistul parizian de origine maghiară, Nicolas Abraham, făcea propunerea de a explica în acest mod cazurile unor pacienţi care nu corespundeau nici cu experienţa sa, nici cu un model teoretic freudian. Era ca şi cum altcineva se exprima prin gura lor, asemenea unui ventriloc.”

Editura: Trei
Dimensiuni: 14,5×20,5 cm
Număr pagini: 256
Data apariţiei: aprilie 2014

Preţ: 35 RON

Cartea se poate achiziţiona de pe site-ul Editurii Trei, cu reducere, la preţul de 33,25 RON, accesând acest link

Sursa: http://www.edituratrei.ro, http://www.eusunt.ro

Despre subiectul legăturii psihologice cu generaţiile anterioare mai puteţi citi pe blog şi aici, unde găsiţi o prezentare detaliată a cărţii Secretele de familie. Cum se moştenesc traumele de Serge Tisseron, publicată în anul 2014 de Editura Philobia.

Alte postări în categoria Autocunoaştere:
Inteligenţa intuitivă – Vanessa Mielczareck
Umbra din noi – Verena Kast
Suflet nemărginit – Byron Brown

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s