Întâlniri cu istoria noastră (Volumele 3 şi 4) – Valentin Dimitriuc

intalniri-cu-istoria-noastra-vol-3-si-4Cele două volume din setul Întâlniri cu istoria noastră continuă seria începută cu Întamplări cu istoria noastră (2 volume).

Volumul 3 – Ţările Române în feudalism (perioada secolelor XIII – XVIII) se axează pe a doua figură legendară a poporului nostru şi lupta sa pentru unitate naţională – Mihai Vodă Viteazul.

În acest volum sunt prezentate evenimente istorice corespunzând perioadei secolelor XIII- XVIII (a cristalizării unificării ţărilor române Valahia şi Moldova), până la începerea epocii moderne din istoria noastră, respectiv anul 1821.

Citind acest volum, veţi descoperi lucruri interesante care s-au produs altfel decât sunt prezentate în istoriile noastre mai recente… Şi veti afla şi de ce!

Iată cuprinsul volumului 3:

Mesajul către poporul român al arhimandritului Justin Pârvu (fragmente)

I. INTRODUCERE

II. STATELE CENTRALIZATE FEUDALE VALAHE DINTRE CARPAŢI Şl DUNĂRE (SECOLELE XIII-XIV)
1. Uggrovalahia lui Radu Negru Uggrinul (secolul XIII)
2. Ţara Românească (Valahia) a voievodului Basarab
3. Domniile urmaşilor lui Basarab Vodă: Alexandru-Nicolae Vodă (1352-1364); Vladislav-Vlaicu Vodă (1364-1372); Radu I (1377-1385); Dan I (1385-1386)
4. Ţara Moldovei: Dragoş Vodă (1353-1359) şi Bogdan Vodă (1359-1367)
5. Domniile urmaşilor lui Bogdan Vodă până la Alexandru cel Bun: Laţcu (1367-1373); Petru Muşat (1373-1390); Roman Muşat (1390-1393); Ştefan Vodă (1393-1400)
6. Originea dacică a denumirii Moldova
7. Dobrogea, între Ţara Cavarnei (1230) a lui Balica, Toader, Dobrotici şi Ivanco (1346-1391) şi anul 1485, când a devenit parte a Imperiului Otoman
8. Valahii de la sudul Dunării
9. Transilvania, voievodat autonom sub suzeranitatea formală a regatului Ungariei
10. Români transilvăneni în posturi înalte în voievodatul Transilvaniei
11. Statutul juridic al independenţei statelor româneşti sub forma autonomiei teritoriale, aşa cum se reflectă în toate tratatele (sau capitulaţiile) politice încheiate cu Imperiul Otoman
12. Ardeal, un vechi cuvânt daco-român

III. DESPRE FEUDALISMUL ROMÂNESC
13. Scurtă caracterizare

IV. SECOLELE XIV-XV, EPOCA EROICĂ A POPORULUI ROMÂN
14. Despre războaiele contra turcilor
15. Domnia lui Mircea cel Bătrân în Ţara Românească (1386-1415)
16. Domnia lui Alexandru cel Bun în Moldova (1400-1432)
17. Anarhia feudală din ţările române la începutul secolului XV
18. Fenomenul social Bobâlna (Transilvania, 1437)
19. Iancu (Corvin) de Hunedoara (1386-1457)
20. Ţara Românească sub domniile lui Vlad Dracul (1436-1447) şi Vlad Ţepeş (1456-1462 şi 1476-1477)
21. Ştefan cel Mare – eroul naţional în istoria şi legendelele poporului român
22. Situaţia ţărilor române în secolele XIV-XV

V. SECOLUL XVI
23. Începerea decăderii puterii politice a Ţării Româneşti şi a Moldovei în Europa ca urmare a ascensiunii şi creşterii puterii Imperiului Otoman în Europa de sud şi sud-est şi centrală; trădările boierilor autohtoni către turci în Ţara Românească şi către poloni, în Moldova
24. Ţara Românească sub Radu cel Mare (1496-1508); Neagoe Basarab (1512-1521) şi Radu de la Afumaţi (1522-1529)
25. Moldova sub Bogdan (1504-1517); Petru Rareş (1527-1538; 1541-1546) şi Alexandru Lăpuşneanu (1552-1561; 1564-1568)
26. Mihai Viteazul şi lupta pentru recâştigarea independenţei ţărilor române
27. Mihai Viteazul şi Unirea celor trei ţări româneşti (mai 1600)
28. Cultura şi arta românească înfloritoare în perioada statelor feudale centralizate din secolele XV-XVI

VI. SECOLUL XVII – SECOLUL BAROC
29. Situaţia legăturilor dintre ţările române după episodul Mihai Viteazul
30. Moştenirea politică lăsată de Mihai Viteazul ţărilor române, ţările române în secolul XVII
31. Situaţia economică şi socială din ţările române în secolul XVII
32. Principali domnitori după Mihai Viteazul: Radu Şerban (1602-1611); Matei Basarab (1632-1654); Vasile Lupu (1632-1652); Gheorghe Rakocsi I (1630-1648); Gheorghe Rakoczi II (1649-1658)
33. Şerban Cantacuzino (1678-1688); Constantin Brâncoveanu (1688-1714); Dimitrie Cantemir (1710-1711)
34. Experimentul fanariot de la sfârşitul secolului XVII: 1672-1685 în Moldova şi 1673-1678 în Ţara Românească
35. Schisma religioasă din Transilvania
36 Cultura şi arta medievală românească din secolul XVII

VII. SECOLUL XVIII – SECOLUL FANARIOT (1711-1821)
37. Caracterul perfid al regimului domniilor fanariote
38. Creşterea influenţei ruseşti în ţările române în vremea împărătesei Ecaterina a ll-a (a doua jumătate a secolului XVIII)
39. Restaurarea regimurilor fanariote în ţările române (1774)
40. Ţările române între Franţa lui Napoleon I şi Rusia ţarului Alexandru
41. Sfârşitul domniilor fanariote (1774-1821)
42. Legile lui Caragea şi Calimachi
43. Transilvania sub absolutismul habsburgic
44. Josef al II-lea şi revoluţia lui Horea (1784-1785)
45. Revoluţia de la 1784 în contextul revoluţiei franceze din 1791
46. Şcoala Ardeleană, o mişcare culturală şi militantă
47. Situaţia economică şi socială a ţărilor române în secolul XVIII
48. Cultura în secolul XVIII fanariot şi al declinului feudalismului

VIII. SINTEZE COMPLEMENTARE
49. Cronicarii români despre originea poporului nostru
50. Despre întemeierea voievodatului Transilvaniei
51. Afirmarea limbii romane în ţările noastre după secolul XIV
52. Arta medievala românească în evoluţia ei feudală
53. Evaluarea politicii de reforme aplicată de domnii fanarioţi în ţările române
54. Problema orientală şi ţările române la sfârşitul secolului XVIII-începutul secolului XIX
55. Vaticanul despre daci, romani, români şi limba română

IX. CONCLUZII

X. ANEXE
A. Eseu paleo-etnologic despre geto-daco-vlahi, strămoşii milenari ai poporului român
B. Casta basarabilor
C. Despre „Capetele negre” şi Sumer
D. Cronica lui Walerand de Wavrin (secolul XIV)
E. Cronica de la Dubnice (Slovacia) despre Ştefan cel Mare
F. „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie”
G. Despre viaţa şi activitatea domnitorului român Mihai Viteazul
H. Cea mai veche revistă literară românească
I. Testamentul ţarului Petru I al Rusiei
J. Eseu etno-geografic privind Ţările Române în epoca feudalismului
Bibliografie

Deşi acoperă o perioadă relativ scurtă, 1821-1940, Volumul IV – Ţările Române în epoca modernă şi România interbelică (anii 1821 – 1939) abundă în evenimente dragi poporului român, şi anume: realizarea Micii Uniri, la 1859 şi 1862; a declarării şi obţinerii Independenţei absolute, obţinută cu armele în mână şi cu jertfe umane, la 1877-1878.

Apoi este vorba despre afirmarea României Mari, urmare a înfăptuirii în decembrie 1918 a Marii Uniri.

Este prezentată în ultima parte evoluţia deosebită a perioadei interbelice, 1920-1939, cu realizările ei de excepţie, atât în plan economic, dar mai ales cultural-artistic.

Volumul acesta conţine şi câteva anexe incitante despre prinţesa şi regina Maria a României – un personaj captivant care a contribuit cu personalitatea ei puternică să umple de speranţe pe români în timpul Primului Razboi Mondial şi să pună România atât pe harta Europei, dar şi în contextul continentului nord american.

Mai jos aveţi cuprinsul volumului 4:

Mesajul către poporul român al arhimandritului Justin Pârvu (fragmente)

I. Introducere

II. ŢĂRILE ROMÂNE ÎNTRE ANII I821-1848
1. Caracterizarea epocii moderne din istoria românilor
2. Mersul Revoluţiei din 1821 şi restabilirea domniilor fanariote
3. Războiul ruso-turc din anii 1828-1829 şi importanţa păcii de la Adrianopol pentru dezvoltarea burgheziei în Principatele Române
4. Regulamentele Organice şi situaţia economică, politică şi socială în Principatele Române în perioada aplicării lor
5. Mişcarea cultural-artistică din Principatele Române în prima jumătate a secolului XIX

III. ŢĂRILE ROMÂNE ÎN CURSUL REVOLUŢIEI DIN 1848
6. Revoluţiile de la 1848 în ţările române
7. Evoluţia revoluţiei de la 1848 în Moldova
8. Revoluţia de la 1848-1849 în Transilvania
9. Revoluţia de la 1848 în Ţara Românească
10. Tricolorul românesc, o creaţie a strămoşilor geto-daci

IV. UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE DIN ANUL 1859
11. Situaţia din Principatele Române în anii care au precedat Unirea din 1859
12. Dezvoltarea ţărilor române în anii ce au urmat revoluţiei de la 1848
13. Ţările române în timpul războiului Crimeii, până la Unire
14. Înfăptuirea unirii Moldovei cu Ţara Românească – 24 ianuarie 1859
15. Consolidarea unirii Principatelor Române şi reformele domnitorului Alexandru I. Cuza (1859-1866)
16. Domnitorul Carol şi principele Ferdinand
17. Observaţii critice privind modul de tratare a Unirii Principatelor Române în istoriografia română

V. CUCERIREA INDEPENDENŢEI ABSOLUTE
18. Preliminariile economice şi politice; consolidarea regimului burghez (1866-1877)
19. Războiul de independenţă (1877-1878) şi proclamarea Independenţei absolute (1877)
20. Situaţia românilor din provinciile şi teritoriile din afara ţării până în 1914; dualismul austro-ungar şi mişcarea memorandistă din Transilvania

VI. CONSOLIDAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎNTRE ANII 1877-1914
21. Dezvoltarea economică şi socială a Regatului României
22. Războaiele balcanice (1912-1913)
23. Cultura română în epoca modernă (1821-1918)

VII. PRIMUL RĂZBOI MONDIAL Şl RĂZBOIUL ROMÂNILOR PENTRU REÎNTREGIREA NEAMULUI
24. Perioada neutralităţii (1914-1916)
25. Intrarea României în război şi desfăşurarea războiului (1916-1918)
26. Armistiţiul şi pacea de la Bucureşti (1918)
27. România în perioada ocupaţiei germane
28. Remobilizarea armatelor române şi terminarea Primului Război Mondial

VIII. ROMÂNIA MARE
29. Preliminarii la Marea Unire din 1918
30. Înfăptuirea Marii Uniri de la 1918
31. Primele reforme adoptate după Marea Unire
32. Lupta pentru dreptuirile românilor la Conferinţa de Pace de la Paris

ISTORIA CONTEMPORANĂ

IX. ROMÂNIA MARE PE DRUMUL CAPITALISMULUI ÎN PERIOADA INTERBELICĂ
33. Problemele minorităţilor
34. Reconstrucţia economică a României Mari; primii ani (1919-1929)
35. România în anii crizei economice (1929-1933)
36. România în perioada pericolului fascist (1933-1939)
37. Preliminarii româneşti la cel de-al Doilea Război Mondial
38. Cultura şi arta românească în anii interbelici

X.
39. CONCLUZII

XI.
40. ÎN LOC DE POSTFAŢĂ

XII. ÎN LOC DE… ISTORIA RECENTĂ A ROMÂNIEI
41. Cele mai recente furturi ale istoriei Românilor

Din partea autorului, la încheierea ciclului de literatură istorică „INTÂMPLĂRl/ÎNTÂLNIRI CU ISTORIA NOASTRĂ”

ANEXE
A. Eseu despre istorie şi adevăr. Necesitatea rescrierii adevărului istoric, a istorie naţionale de fiecare generaţie
B. Tarile române în viziunea istorică şi filozofică a lui Karl Marx
C. Avram lancu şi revoluţia din Transilvania din 1848-1849
D. Gheorghe Bariţiu, un reprezentant de valoare al generaţiei mai tinere a Şcolii Ardelene
E. Războiul românilor pentru reîntregirea neamului (1916-1919)
F. Portret regal – Ferdinand I, rege al României Mari
G. Povestea vieţii reginei Maria a României
H. „Fişier” regal românesc
I. Istoria Basarabiei
J. Din secretele nescrise ale Basarabiei
K. Despre Bucureştiul istoric – de la lume adunate

Editura: Lucman
Dimensiuni: 13×20 cm
Număr pagini: 432 + 476
Data apariţiei: februarie 2014

Preţ: 50 RON

Cartea se poate achiziţiona accesând acest link

Sursa: http://www.cartifrumoase.ro/

Despre primele două volume ale seriei scrise de Valentin Dimitriuc, apărute sub titlul Întâmplări cu istoria noastră, puteţi citi pe blog aici.

Alte postări în categoria Istorie:
Hyperboreii şi zamolxismul – Branislav Stefanoski
Focul din adâncuri. Civilizaţia Cucuteni – Virgil Vasilescu

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s