Bucuriile înţelepciunii – Yongey Mingyur Rinpoche

bucuriile_intelepciunii_coperta_1O carte care aduce învăţăturile buddhiste în viaţa noastră de zi cu zi a apărut recent la Editura Curtea Veche: Bucuriile înţelepciunii. Cum să întâmpini schimbarea şi să-ţi găseşti libertatea, scrisă de Yongey Mingyur Rinpoche în colaborare cu Eric Swanson.

Ştirile pe care le urmărim în presă şi la televizor sunt, în cea mai mare parte, negative: abundă în informaţii despre tot felul de crize, în imagini violente şi în previziuni despre catastrofe care se vor abate asupra noastră. Dar anxietatea pe care o simţim astăzi cu toţii nu este ceva nou: ea face parte din viaţa oamenilor de multă vreme. În general, reacţionăm în două feluri în faţa acestei nelinişti profunde: fie încercăm să scăpăm cumva de ea, fie cedăm sub presiunea sa. Ambele abordări creează, însă, şi mai multe complicaţii şi probleme în vieţile noastre.

Budismul oferă o a treia opţiune. Putem privi în faţă emoţiile tulburătoare şi celelalte probleme cu care ne confruntăm în viaţă, considerându-le trepte pe care le urcăm pentru a ne găsi libertatea. În loc să le respingem sau să capitulăm în faţa lor, putem să ne împrietenim cu ele, să ne croim printre ele un drum care ne va conduce la experienţa autentică a întâlnirii cu înţelepciunea noastră lăuntrică, dar şi cu încrederea, cu perspectiva limpede şi cu bucuria care se află în interiorul fiecăruia dintre noi.

Yongey Mingyur Rinpoche, unul dintre cei mai respectaţi maeştri de meditaţie tibetani ai generaţiei tinere şi Eric Swanson ne oferă o călăuză spre eliberare, îmbinând sfaturi despre punerea în practică a tehnicilor tradiţionale de meditaţie budistă cu date ştiinţifice şi cu dovezi adunate de specialişti din cele mai variate domenii ale ştiinţei moderne, de la medici la psihologi şi neurologi. Cartea este, deopotrivă, un manual de meditaţie şi un studiu documentat care aduce dovezi solide despre efectele benefice ale practicilor de meditaţie tibetane.

“Există o reală înţelepciune în această carte. Proaspătă şi clară. Mingyur Rinpoche descoperă ceea ce ar putea fi o legătură esenţială între Buddha, nuroştiinţă şi fizică. El stabileşte cu uşurinţă conexiuni între discipline complexe şi în aparenţă total diferite, invitându-ne la o călătorie vie în lumea spiritului.” – Richard Gere

Născut în 1975 în satul Nubri din Nepal, Yongey Mingyur Rinpoche a urmat o pregătire riguroasă în disciplinele practice şi filosofice ale budismului tibetan, fiind instruit de unii dintre cei mai mari maeştri ai tradiţiei budiste. Începând cu 1998, a început să călătorească prin lume, ţinând seminarii, sfătuind mii de oameni şi întâlnindu-se cu savanţi din domenii foarte diferite, de la neurologie la medicină şi la psihologie.

Yongey Mingyur este, de asemenea, fondatorul Institutului Tergar din Bodhagaya, în India, care are ca scop deschiderea disciplinelor clasice ale tradiţiei budiste către un număr cât mai mare de oameni şi oferirea unui cadru adecvat pentru aprofundarea practicii meditaţiei. Povestirile lui ino­cente, adesea pline de umor, despre greutăţile sale personale au impresionat oamenii de toate credinţele, din lumea întreagă. Pentru mai multe informaţii, accesaţi www.mingyur.org

Eric Swanson este absolvent al Universităţii Yale şi al Juilliard School. După ce s-a convertit, formal, la budism în 1995, Swanson a fost unul dintre coautorii cărţii Karmapa, The Sacred Prophecy, o istorie a şcolii de gândire Karma Kagyu din cadrul budismului tibetan. Cea de-a doua carte a lui Swanson despre gândirea budistă, What the Lotus Said, este o descriere geografică a călătoriei sale în Tibet, ca membru al unei echipe de voluntari care au pus bazele unor şcoli şi dispensare în regiuni rurale, locuite în mare parte de populaţii nomade.

Principalele repere din cuprinsul cărţii:

PARTEA I. PRINCIPIILE
Capitolul 1 Lumina din tunel
Capitolul 2 Problema este însăşi soluţia
Capitolul 3 Puterea perspectivei
Capitolul 4 Punctul de cotitură
Capitolul 5 Depăşirea dificultăţilor

PARTEA a II-a. EXPERIENŢA
Capitolul 6 Instrumentele transformării
Capitolul 7 Atenţia
Capitolul 8 Înţelegerea deplină
Capitolul 9 Empatia

PARTEA a III-a. APLICAREA
Capitolul 10 Călători pe drumul vieţii
Capitolul 11 O problemă personală
Capitolul 12 Bucuriile înţelepciunii

Mai jos puteţi citi şi un scurt fragement:

“Mintea este, însă, atât de intim legată de felul în care ne raportăm la noi înşine şi la lumea din jurul nostru, încât este dificil să o observi la început. După cum spunea unul dintre profesorii mei, a observa mintea este ca şi cum ai încerca să-ţi vezi faţa fără să ai o oglindă. Ştii că ai o faţă şi probabil că ai o oarecare idee despre cum arată, dar ideea aceea este un pic neclară. Trăsăturile feţei sunt estompate de straturi de impresii care se schimbă permanent, în funcţie de atitudinile noastre, de emoţii şi de alte împrejurări care ne afectează ideea pe care ne-am format-o despre faţa noastră.

În acelaşi fel, ştim că avem o minte, dar însuşirile ei sunt umbrite de gânduri, sentimente şi senzaţii care se suprapun, de gânduri şi sentimente despre gândurile, sentimentele şi senzaţiile noastre, de gânduri, sentimente şi senzaţii despre gândurile sentimentele noastre şi aşa mai departe. Se îngrămădesc unele peste altele precum maşinile implicate într-un accident în lanţ. Trebuie să ascult cu atenţie aceste învăţături despre vid. Nu ascult suficient de concentrat. N-o să învăţ niciodată. Toţi ceilalţi par să asculte şi să înţeleagă. De ce nu pot şi eu? Păi poate pentru că mă doare spatele. Şi nici nu am apucat să dorm prea mult azi-noapte. Dar asta nu ar trebui să conteze, nu? Mintea mea este un vid, la urma urmei. Durerea mea de spate ţine tot de vid. Dar nu pricep. Nu se comportă deloc ca şi cum n-ar exista.” Şi în mijlocul acestui noian de gânduri ar putea să apară ceva fără nicio legătură cu restul: Unde mi-am lăsat telefonul mobil?” sau poate o amintire: Prostia aia pe care am spus-o lui cutare sau cutare acum zece ani — nici acum nu pot să cred că am spus aşa ceva” sau chiar o dorinţă: Ce mi-ar plăcea să mănânc o bucată de ciocolată chiar acum.”

Mintea este mereu activă: face distincţii, evaluează, apoi face alte distincţii în funcţie de evaluările ei şi reevaluează în funcţie de alte distincţii mai noi sau mai rafinate. De cele mai multe ori, ne trezim că suntem captivaţi de toată această activitate. Pare la fel de normal şi de natural ca şi când te-ai uita printr-o fereastră la traficul de pe o stradă aglomerată. Chiar dacă strada pe care locuim nu este deosebit de aglomerată, tot avem tendinţa să privim pe fereastră şi să verificăm cum e vremea. Ninge? Plouă? Este cerul înnorat sau senin? Poate ne deplasăm de la o fereastră la alta ca să aruncăm o privire la curtea din faţă, la curtea din spate, la aleea din mijlocul curţii sau la casa vecinului.

Purtaţi de deprinderea de a privi pe fereastră şi de a ne defini experienţa în funcţie de ceea ce vedem prin această fereastră, nu ne mai dăm seama că fereastra în sine e cea care ne permite să ne uităm afară. A manevra mintea astfel încât să ne observăm mintea chiar cu ajutorul ei este ca şi cum te-ai uita la fereastră în loc să te concentrezi exclusiv la privelişte. Astfel, ajungem treptat să recunoaştem că fereastra şi ceea ce vedem prin ea apar simultan. Dacă ne uităm pe fereastră într-o direcţie, de pildă, vom vedea traficul, norii, ploaia şi aşa mai departe dintr-un anumit unghi. Dacă privim într-o altă direcţie, vom vedea lucrurile puţin diferit: norii pot părea mai aproape sau mai întunecaţi, în timp ce maşinile şi oamenii pot părea mai mici sau mai mari.

Dacă facem însă un pas înapoi şi privim întreaga fereastră, putem începe să recunoaştem aceste perspective limitate sau unidirecţionale ca fiind aspecte diferite ale unei panorame cu mult mai vaste. De la fereastra noastră putem experimenta o gamă practic nelimitată de gânduri, emoţii şi senzaţii trecătoare, însă fereastra în sine nu este afectată în niciun fel.”

Editura: Curtea Veche
Dimensiuni: 13×20 cm
Număr pagini: 344
Data apariţiei: noiembrie 2013

Cartea se poate achiziţiona de pe site-ul Editurii Curtea Veche, accesând acest link

Preţ: 28 RON

De aceiaşi autori mai puteţi citi şi cartea Bucuria de a trăi. Descifrarea secretului şi a ştiinţei fericirii (apasă link), care a intrat în topul de bestselleruri al New York Times şi a fost publicată tot de Editura Curtea Veche în anul 2009.

Această carte ne arată cum putem să îmbinăm ştiinţa şi practica spirituală pentru a avea o viaţă plină de bucurii şi satisfacţii. Un studiu recent, referitor la efectele meditaţiei asupra creierului, a descoperit că, atunci când subiectul a început să mediteze, activitatea neuronală dintr-o anumită zonă a creierului acestuia, presupusă a avea legătură cu starea de fericire, s-a intensificat într-o incredibilă proporţie de 700%! Subiectul în cauză era călugărul budist Yongey Mingyur Rinpoche, căruia i-a fost atribuită, în revistele Time şi National Geographic, calitatea de „cel mai fericit om de pe pământ”.

Sursa: http://www.curteaveche.ro,  http://www.eusunt.ro/

Alte postări în categoria Spiritualitate:
Suflarea Absolutului – Mooji
Viaţa secretă a lui Dumnezeu – Aaron David
Găseşte-l pe Dumnezeu pretutindeni – Anthony de Mello

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s