Jnana Yoga – Swami Vivekananda

jnana_yoga_persp_mare

Jnana Yoga. Eliberare prin cunoaştere, scrisă de Swami Vivekananda, este o carte recent apărută la Editura Herald, în cadrul colecţiei Metanoia.

Această carte se adresează în principal celor care îşi doresc să cunoască şi să înţeleagă adevărul referitor la realitatea acestei lumi, la viaţă, la natura lui Dumnezeu, dar care nu au găsit în conceptele diverselor religii oficiale explicaţii pertinente care să-i mulţumească. Filosofia Advaita Vedanta, pe care autorul cărţii o prezintă aici, ne oferă o alternativă la toate acestea, iar răspunsurile vor fi aflate de fiecare căutător spiritual, în cele din urmă, în propriul său suflet, pe cont propriu, aşa cum se spune şi în carte: “Religia nu se află în cărţi şi în temple. Este o percepţie reală.”

Ideile de bază ale filosofiei Vedanta sunt prezenate într-un mod accesibil şi uşor de înţeles, îmbogăţindu-ne cu o cunoaştere pe cât de veche, pe atât de actuală şi necesară celor care simt nevoia să-şi explice modul de funcţionare al vieţii şi Universului.

Advaita Vedanta insistă asupra ideii de realizare, îndemnându-ne să-l simţim pe Dumnezeu în inimile noastre, nu doar la nivel intelectual. Ideea de Divinitate poate deveni accesibilă tuturor. Vedanta ne ajută să-l înţelegem pe Dumnezeu ca fiind foarte apropiat de noi, fiind chiar esenţa propriului nostru suflet, prin care noi putem cunoaşte toate celelalte lucruri. Nu este necesar să câştigăm graţia unui Dumnezeu distant, aflat undeva în exterior, ci doar să privim în interiorul nostru.

Ideea de a-l găsi pe Dumnezeu în noi înşine nu este una nouă, dar această carte ne ajută să putem simţi efectiv acest lucru. La fel, ideea că Dumnezeu se găseşte pretutindeni, în tot ceea ce ne înconjoară, nu este nouă, dar citind această carte putem accepta şi integra acest lucru ca parte a experienţei noastre cotidiene şi nu doar ca un simplu concept abstract.

Imaginea unui Dumnezeu exterior, separat de noi, pe care îl venerăm şi îl iubim, poate aduce multă alinare, dar, în timp, ne slăbeşte. Conform filosofiei Vedanta, slăbiciunea este cauza suferinţei. Avem nevoie de forţă, de a ne asuma răspunderea pentru propriile noastre vieţi, în loc să ne dorim calea mai comodă de a fi conduşi de altcineva de la spate.

Numai adevărul ne poate da putere autentică şi atunci trebuie să ne îndreptăm în acea direcţie care ne poate determina să ne asumăm această putere, să o scoatem la lumină din interiorul nostru. O religie, un mod de viaţă bazat pe superstiţii şi ritualuri slăbeşte şi îngrădeşte spiritul omului, prin obligaţia de a se conforma acestor cerinţe exterioare.

Asumarea reponsabilităţii pentru propria viaţă nu este o cale uşoară. A fi conştient de faptul că tu eşti cel care aduci atât binele, cât şi răul în viaţa ta, este o concepţie care îţi aduce eliberare, îţi lărgeşte orizontul posibilităţilor pe care le ai, dar în acelaşi timp pune pe umerii tăi o povară uriaşă, care te obligă să fii conştient, clipă de clipă, de ceea ce faci, gândeşti şi doreşti.

Swami Vivekananda ne îndeamnă să găsim în noi înşine curajul de a ne recunoaşte adevărata identitate de fiinţe perfecte, nemuritoare, încetând să ne mai ascundem în spatele eului individual, mic şi limitat, aflat la bunul plac al unor forţe exterioare incontrolabile.

Vedanta ne ajută să găsim o cale de mijloc între cele două extreme reprezentate, pe de-o parte, de o viaţă în care căutăm doar să ne satisfacem dorinţele materiale, iar pe de altă parte, de o viaţă trăită în solitudine, prin retragerea din această lume:

„Dacă omul plonjează în deşartele plăceri lumeşti fără a cunoaşte adevărul, el nu are pe ce se bizui, nu poate atinge ţelul. Iar dacă omul reneagă lumea, merge în pădure, îşi mortifică trupul şi se ucide lent prin înfometare, îşi pustieşte inima, extirpă toate sentimentele şi devine aspru, rigid şi uscat, el este, de asemenea, pe o cale greşită. Acestea sunt cele două extreme, cele două greşeli corespunzătoare fiecăreia dintre ele. În amândouă cazurile, este vorba despre rătăcire, amândouă duc la ratarea ţintei.
Vedanta ne spune să acţionăm punându-l pe Dumnezeu în fiecare lucru, ştiind că El este în fiecare lucru. Lucraţi necontenit, considerând viaţa ca fiind ceva sacru, ca fiind Însuşi Dumnezeu, ştiind că asta este tot ce avem de făcut, că asta este tot ceea ce se cuvine să cerem.”

Un alt lucru pe care îl apreciez foarte mult la această carte este logica perfectă cu care sunt prezentate şi demonstrate toate aceste idei, care te lasă efectiv fără contraargumente şi cu certitudinea că ai găsit într-adevăr cel mai bun răspuns posibil. Un exemplu în acest sens este demonstrarea uneia dintre ideile de bază ale filosofiei Vedanta, şi anume unitatea vieţii, pe care autorul o face în capitolul al XIII-lea, Nemurirea. Plecând de la premisa că orice lucru care este alcătuit din componente va trebui la un moment dat să se destrame şi să se întoarcă la componentele sale, autorul ne arată că sinele nu poate muri (căci moartea înseamnă revenirea la componente), dar aceasta înseamnă că nu poate nici trăi. Aşadar, sufletul este omniprezent, dar cum nu pot exista mai multe asemenea fiinţe omniprezente, înseamnă că există doar un Suflet Unic. Acesta a fost numai un exemplu, iar cartea abundă de asemena frumoase demonstraţii logice.

Swami Vivekananda (1863-1902) a răspândit conceptele fundamentale ale filosofiei Vedanta în Statele Unite, Anglia şi Europa, influenţând semnificativ gândirea occidentală. A fost discipolul preferat al lui Ramakrishna, cel mai mare mistic hindus din secolul al XIX-lea. A luptat cu perseverenţă pentru eliberarea poporului hindus de sub dominaţia britanică. Dintre lucrările sale, în limba română au mai fost publicate: Karma Yoga, Para Bhakti, Învăţături spirituale inspirate.

Cartea Jnana Yoga ne oferă posibilitatea de a găsi acele răspunsuri pe care le-am căutat de foarte mult timp în diverse religii, cărţi, sisteme de gândire, dar nu le-am găsit nicăieri expuse cu o asemenea claritate şi naturaleţe. Iar aceste răspunsuri le putem simţi ca fiind adevărate cu acea parte subtilă din noi care cunoaşte întotdeauna adevărul.

În încheiere, vreau să împărtăşesc una dintre întrebările pe care mi le-am pus citind Jnana Yoga. În carte se spune că acelaşi proces de transformare a seminţei în copac, apoi din nou în sămânţă, şi tot aşa, se aplică la orice nivel în acest Univers, inclusiv în ceea ce priveşte transformarea Inteligenţei Divine în inteligenţă umană, care va căuta apoi să se întoarcă din nou la Inteligenţa Divină. Atunci nu pot să nu mă întreb: eu în ce stadiu al trecerii de la „sămânţă” la „copac” mă aflu în acest moment? Şi ce pot să fac în continuare pentru ca această evoluţie să meargă mai departe, pentru a putea ajunge să mă transform într-o „floare” sau un „fruct” în copacul vieţii mele şi să nu rămân doar o frunză aflată în bătaia vântului, în pericol de a se usca şi cădea înainte de a-şi fi spus povestea? Este o întrebare la care cred că merită să reflectăm cu toţii, gândindu-ne la ceea ce facem cu vieţile noastre.

Editura: Herald
Număr pagini: 251
Format: 13×20 cm
Data apariţiei: august 2013

Preţ: 32 RON

Cartea se poate achiziţiona de pe site-ul Editurii Herald la preţul de 27 RON (15% reducere), accesând acest link

Alte postări din categoria Spiritualitate:
Ashtavakra Gita – Sutrele realizării sinelui
Un eremit în Himalaya – Paul Brunton

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s