Paşi către tine însuţi. Vindecarea cauzală – Maria Timuc

pasi-catre-tine-insuti_mO carte pe care eu o aștept de multă vreme și o scriitoare pe care o iubesc: Paşi către tine însuţi. Vindecarea cauzală, de Maria Timuc, este un cadou și o inspirație minunată pentru această primăvară, pe care o recomand din toată inima ca terapie pentru suflet.

“Eseurile – aş spune spirituale – pe care le veţi citi în această carte au fost publicate în ziarul Jurnalul Naţional într-o rubrică sugestivă: „Paşi către tine însuţi”. Aici găsiţi doar o mică parte dintre cele scrise de mine de-a lungul timpului, inclusiv în ziarul Naţional, unde am semnat ani întregi o rubrică ce purta semnul luminii: BEC-ul! Lumina a fost şi este… căutarea mea, cred că este şi căutarea dumneavoastră. Lumina suntem noi, este acea parte din noi pe care o pierdem prin experienţa dureroasă, traumatizantă, prin greutăţile şi provocările vieţii noastre. Fiecare dintre eseurile pe care le veţi citi aici se doreşte a fi un mic indiciu către… lumina care sunteţi, o mică idee pentru a percepe diferit şi a păşi încă puţin către Sine, către o stare de spirit ziditoare. Eu am avut nevoie de lectură, am avut nevoie de această căutare de sine, am avut nevoie de indicii, de mărturisiri şi de oameni care să mă sprijine, să mă împac cu evenimentele dureroase ale vieţii, am avut nevoie să învăţ acceptarea şi să învăţ pas cu pas să înţeleg lumea altfel decât era înţeleasă la suprafaţă. Am avut nevoie de o coborâre în profunzimea propriei mele fiinţe şi, dacă ţineţi în mâini această carte, cred că şi dumneavoastră căutaţi… dincolo de aparenţe şi, poate, aveţi nevoie să pătrunderi sensul mai profund al propriei vieţi.

În căutarea mea am descoperit puterea ideilor de a corecta conştiinţa, de a modifica instantaneu starea de spirit, respectiv energia, sistemul mental, emoţional şi, adesea, acţiunile flintei. Ideile pot fi vindecătoare si asta încearcă să facă fiecare dintre ideile pe care le veţi citi aici. Fiecare dintre ele ar putea fi un medicament pentru suflet şi minte. De-a lungul timpului au fost mulţi oameni care şi-au schimbat decizii dramatice ajungând în posesia unora dintre aceste idei. Au fost oameni care şi-au făcut cărţi din scrierile mele, decupând articolele din ziarele la care am lucrat: există mii de astfel de cărticele personale, care le-au fost oamenilor călăuze în momentele lor cruciale de viaţă. Căutând şi scormonind existenţa pentru mine însămi, am găsit că ceea ce a fost bun pentru mine e bun şi pentru alţi oameni. Ce am înţeles pentru mine şi mi-a fost de ajutor, e bun şi e de ajutor şi celorlalţi. Sper ca ideile pe care le veţi citi aici să vă dăruiască un strop de speranţă, un strop de bucurie, un strop de încredere, un strop de creştere interioară şi sprijin pentru a merge mai departe în propria dumneavoastră căutare de sine şi în vindecarea sau ameliorarea sufletului şi a minţii. Lipsurile, traumele, pierderile şi toate cele grele ale vieţii ne pot deprima, ne pot trage printre umbrele lipsei de speranţă şi ale nefericirii. Uneori e îndeajuns să interacţionezi cu o idee pentru a-ţi schimba viaţa. M-aş bucura dacă… o idee, fie şi una singură, este… ideea în care vă recunoaşteţi şi în care vă găsiţi o justificare pentru a merge mai departe, către lumina şi iubirea în care aţi venit în această lume.” (Maria Timuc)

Iată un fragment din prefața cărții, semnată de renumitul profesor Dumitru Constantin Dulcan:

„Maria Timuc este un dar prin care pronia a voit să comunice cu noi, vorbindu-ne despre iubire, acea mare iubire prin care îi recunoaştem pe toţi semenii ca fiindu-ne fraţi; despre Iisus şi despre rugăciunea inimii; despre marii sfinţi ai neamului românesc, chiar dacă încă unii nu sunt sanctificaţi plecând nu prea de mult dintre noi; despre vindecare şi auto vindecare; despre necesitatea de a ne păstra înţelepciunea gândului şi a faptelor noastre.

O întâlnire cu Maria Timuc rămâne adânc încrustată în memoria retinei şi în sensibilitatea sufletului. Rămâi cu sentimentul că există oameni pe care Cerul i-a ales ca purtătorii săi de daruri pentru ca, la rândul lor, să le dăruiască nouă.

Maria Timuc – poetă, prozatoare, eseistă, ziaristă – angelic inspirată, ne aduce în scrierile sale, idei mereu noi, surprinzătoare, sclipiri ale unui spirit feminin subtil, scormonitor de nestemate în solul tern al realităţii contemporane.

Scrierile Mariei Timuc au asupra cititorului un efect trezitor al bucuriei de a fi şi al lucidităţii care ne descoperă sensurile originare, din illo tempore ale lumii – sensuri care par pierdute în continua sa zbatere şi curgere spre niciunde a cotidianului tot mai apăsător.

Prin opera sa, Maria Timuc ne reconectează la Sursa Divină, ne scoate din deznădejde îmbărbătându-ne şi spunându-ne că încă nu este totul pierdut, că după furtuna purificatoare, de acolo de sus, cineva trimite copiilor săi lumina iubirii iertătoare şi Soarele dătător de viaţă. “ (Dumitru Constantin Dulcan)

Cuprinsul cărții este detaliat mai jos:

Nu te teme şi nu te îndoi: eşti iubit dincolo de înţelegere … 5
LA ÎNTÂLNIREA CU MARIA TIMUC … 6
Cuvântul autorului … 8

IUBIREA … 10
Iubirea nu este o relaţie, ci o stare a fiinţei tale! … 10
„Împreună”… pe acelaşi drum! … 12
Lucrurile frumoase trebuie simţite cu inima! … 14
Îndrăzneşte să visezi ceea ce nu există, încă! … 16
„Leacul care-mi trebuieştemie…” … 19
Suferinţa din dragoste … 21
De unde vin dorinţele noastre? … 23
Dorinţă şi gelozie … 26
Dragostea minţii pentru o floare imaginară … 28
Dragoste… înainte de masă … 30
Cum îşi exprimă oamenii iubirea? … 32
Iubirea pentru „un sfânt” … 35
Respingerea în dragoste … 37
„Iubirea magnetică” … 40
Teama de a pierde dragostea … 42
Dacă iubeşti şi suferi că nu eşti iubit … 45
Oameni cu spini … 48
De ce suntem împreună, de ce ne despărţim! … 50
Înainte de a ne cunoaşte … 53
Secretul primei iubiri … 55
Întotdeauna părinţii ne iubesc! … 57
Tu mă iubeşti pe mine, Eu îl iubesc pe Michael … 60
Fără iubire … 62
În dragoste… să nu dai totul dintr-odată … 65
Drumul pe care nu se rătăceşte nimeni … 67
Iubire obligatorie … 70
Absenţa celui drag … 72
De ce trece dragostea? … 75
Copilul celuilalt … 77
De fapt, ce înseamnă să iubeşti? … 80
De la dependenţă la iubire … 82
Egoismul şi iubirea de sine … 84
Refuz din dragoste … 86
Ce-i, de fapt, „suferinţa din dragoste”? … 88

FERICIREA ŞI RELAŢIILE … 91
Despre cauza fericirii … 91
Teama de a „îndrăzni” … 93
Dumnezeu… eliberat de suferinţă … 95
Despărţiri… fericite … 97
Dacă ştii ce vrei … 99
Decizia de a-l face fericit pe celălalt … 101
Dacă-ţi imaginezi că eşti fericit! … 104
Neuroni pentru fericire … 106
Ochii existenţei nu văd oameni rataţi … 108
Duşmanul necesar … 111
„Preotul se chicoteşte cu frumoasa asta” … 113
Suferinţă şi desăvârşire … 116
„Sugestii periculoase, sugestii frumoase” … 118
La suprafaţa relaţiei de cuplu … 121
Despre vindecarea „victimei” … 123
„Ce mai faci, mamă?” … 125
Întâlniri şi despărţiri ale vieţii … 127
Relaţii cu… sau fără iubire … 129
Idoli şi chipuri cioplite … 131
„Cheia” iubirii noastre pierdute … 133

RUGĂCIUNEA ŞI CREDINŢA … 137
Dacă te-ai rugat şi n-ai primit… răspuns … 137
Despre… puterea acatistului! … 139
De ce oamenii se înghesuie „să atingă” moaştele? … 141
Dumnezeu este-n Cuvintele tale! … 144
Călugărul sfânt şi călugărul păcătos … 146
Rugăciunea Inimii … 148
Îngerul şi filmul vieţii … 151
Nastratin şi ciotul de la Dumnezeu … 153
Întâi iartă şi apoi cere prin rugăciune ce vrei! … 156
Un minut… cu Dumnezeu la masă! … 158
Puterea rugăciunii „Tatăl nostru” … 161
Rugăciunea, icoanele şi radiaţiile … 163
Rugăciunea corectă … 166
A murit ateu, a înviat credincios … 168
Paşi către iertare … 170
Despre „paharul curat” … 172
Dacă inima se roagă cu dragoste … 174
Aurele sfinţilor … 176
Scurtă „poveste” a unei vieţi de o sută de ani … 179
Cel mai mic printre oameni, Cel mai Mare în Cer! … 181
Pilda… despre suferirea răului … 184
Manifestări ale îngerilor în viaţa de zi cu zi … 186

TEHNICI DE VINDECARE … 189
Leac… de la înger! … 189
„Plângi, nu-i nimic rău în asta!” … 191
Jocul „Caută indiciile magice” … 193
Soluţii pentru vindecarea sufletului rănit … 195
Când vine vremea înfloririi! … 197
Fii foarte „atent” când mănânci! … 199
Despre boală şi vindecare (I) … 202
„Orice poate fi vindecat!” (II) … 204
Austeritatea şi bogăţia înţelepţilor … 206
„Cine eşti tu?” … 209
Un zâmbet pentru liniştirea minţii … 211
Mâncare tristă, mâncare fericită! … 214
Meditaţie de apreciere şi mulţumire … 216
Povestea unui şarpe bun … 218
Cel ce ţi se arată prin „semne” dacă vrei … 221
Persoane extraordinare … 223
Despre vindecarea amintirilor … 226
Vorbe care ne fac energia mai bună … 228
Aşteptând un telefon care nu mai vine … 231
„Te iubesc, te rog, iartă-mă!” … 233
Ochii care pot vindeca … 236
Sunt vesel! … 238
Regele, secretul şi frizerul … 241
Ştergătorul de necazuri … 243
Fă-o acum! … 246
Extazul alergătorului … 248
Mângâiaţi pe spate … 251
Păcăleală „adevărată” de 1 aprilie … 253
Prefă-te până îţi iese! … 256
Un medicament numit „bunătate” … 258
Iubire şi respiraţie … 260
Coerenţa cardiacă … 263
Poţi fi absolut sigur că-i adevărat? … 264
Seri şi dimineţi înţelepte … 267
„Cum aş putea să opresc sporovăială minţii?” … 269
Omul… ca o carte de lumină … 272
Vindecată în vis … 274
Cântec antidepresiv … 277
Creierul iubeşte trăirile frumoase … 279
Primitorii de daruri … 282
Remediu pentru tristeţe … 284
Oameni care vindecă … 286
Când Providenţa se pune în mişcare … 288
Despre cum se dizolvă suferinţa … 290
Reţetă… absurdă! … 292
„Adevărul” este că eşti bun şi poţi … 294
De la depresie la viaţă … 296
Calea florii de nufăr … 298
Postul pentru suflet … 300
Omul şi scorpionul … 302
Amprentele din creierul emoţional … 305
Adevărul urât, baba tânără şi frumoasă … 308
În căutarea unui sentiment… prin lume … 310
Tu întrebi, inima ta îţi răspunde … 313
Două feluri de ispite … 315
Emoţii cu efect benefic imediat … 318
Între lucrurile lumii şi iubire … 320
Locuri care ne pot influenţa mintea … 322
Aducătorul de ploaie … 325
De la confuzie la clarificare … 327
Eşti ceea ce priveşti … 330
Când poţi să vezi că păsările pleacă … 332
Agresivitatea şi sufletul omenesc … 334
Despre înfrumuseţarea interioară … 336

MULŢUMESC bunului Dumnezeu … 339

Iată și un scurt fragment din această carte:

Dacă inima se roagă cu dragoste

“Dacă cineva este bolnav sau poartă povara altei suferinţi a vieţii, a plânge, a ne lamenta, a ne supăra sau a pica nervos este uman, dar asta nu înseamnă că-i aduce măcar un strop de bine celui suferind. Aşa cum nu izbutim să găsim soluţii vindecătoare dintr-o stare de deprimare şi de stres, nu reuşim să-i transmitem energie vindecătoare unui om suferind, dintr-o stare de disperare.

Pentru un om care trece printr-o suferinţă grea sau printr-o situaţie neagră de viaţă este vital ca el să fie înconjurat de fiinţe care se pot ruga pentru el cu dragoste. Este vital pentru el să fie înconjurat de oameni cu mintea calmă, senină şi frumoasă, aşa încât rugăciunea lor să pătrundă în sferele nevăzute ale cerului, acolo unde îngerii şi alte fiinţe de lumină aud… şi pot interveni. Suferinţa creează o stare energetică, emoţională şi mentală a cărei vibraţie este joasă, specifică lumii materiale şi percepţiilor pe care noi le avem în viaţa de zi cu zi. Pe de altă parte, îngerii şi chiar sfinţii există în dimensiuni vibratorii mult mai înalte, luminoase, puternice, dar foarte îndepărtate de… iadul suferinţei în care se scufundă uneori fiinţele. De aceea, conexiunea cu îngerii ajutători, cu sfinţii sau cu alte fiinţe de lumină ale cerului poate fi făcută prin iubire, credinţă, speranţă, prin puterea inimii care se roagă cu dragoste…

Un om disperat nu poate mângâia, cât are nevoie să fie mângâiat. Un om nefericit, copleşit de frică sau de îngrijorare, de gânduri negre sau de temeri toxice este un om care are nevoie de ajutor. Tocmai de aceea suferinţa noastră nu poate mângâia şi ajuta pe acela aflat în suferinţă, chiar dacă pe moment ne determină să ne simţim fiinţe sensibile, pline de milă, compasiune sau frumuseţe. Neîndoielnic, oamenii toţi au în ei ceva frumos, oricâte motive am avea să credem că nu-i aşa. Neîndoielnic, fiecare dintre noi trece prin mo-mente în care se simte copleşit de milă sau neputincios în faţa unui moment în care suferinţa altuia pare de netrecut.

Este uman şi firesc să suferim în anumite momente, dar – în acelaşi timp – este uman şi firesc să ne îndreptăm mintea, inima, speranţa şi credinţa către Cer şi să găsim în noi puterea de a ne ruga sincer şi cu dragoste pentru celălalt. Căci în aceste stări sunt, de fapt, energiile înalte. Prin gândurile frumoase, îngerii pot comunica, prin sentimentele pline de căldură ne pot călăuzi către soluţii şi posibilităţi de ajutor, imposibil de găsit din stările de suferinţă şi debusolare.

Rugăciunea apropie mintea noastră de Dumnezeu şi, în acelaşi timp, o îndepărtează de toxicitatea care o caracterizează, chiar şi involuntar, în viaţa de zi cu zi. Creierul, care funcţionează conectat intens cu problemele lumii aude, la fel ca ascultătorul unui post de radio, problemele lumii, şi-n special suferinţele ei. Iar lumea funcţionează conectată la undele cerebrale de tip Beta, care captează suferinţa şi furia, nedreptatea şi nefericirile omului din lume. Nenumărate experimente au demonstrat că, în timpul rugăciunii creierul emite unde de tip Alfa sau, în cazul unor iluminaţi, alte tipuri de unde, specifice emisiilor din timpul somnului (deşi subiecţii erau perfect lucizi)…

Jose Silva, un cercetător renumit al fenomenului de modificare a undelor cerebrale a spus că, atunci când creierul se poate conecta la undele cerebrale de tip Alfa, avem acces la soluţii de succes, la vindecare, la o acţiune frumoasă asupra noastră şi a mediului înconjurător. El era sigur de faptul că oamenii de succes, cei care au reuşit în viaţă, funcţionează preponderent la nivel Alfa.”

De asemenea, mai puteți citi câteva gânduri despre această carte și pe blogul personal al autoarei, http://mariatimuc.blogspot.ro, accesând acest link

Editura: Dharana
Dimensiuni: 13×20 cm
Număr pagini: 352
Data apariţiei: aprilie 2015

Preţ: 30 RON

Cartea se poate achiziţiona cu reducere, la prețul de 27 RON, accesând acest link, sau la prețul de 28,50 RON, accesând acest link

Prețul de pe site se poate modifica ulterior.

Sursa: http://www.eusunt.ro

Alte postări în categoria Inspiraționale:
Cele opt deprinderi ale iubirii – Ed Bacon
Gânduri pentru fiecare zi 2015 – Omraam Mikhaël Aïvanhov
Salvarea sufletului – Beata Bishop

 

Calea meditaţiei interioare – Joseph Goldstein, Jack Kornfield

calea-meditatiei-interioare_mAceasta este cea mai recentă carte publicată de Editura Herald, în cadrul colecției Alter Ego. Calea meditaţiei interioare este o călătorie întreprinsă pentru a ne înţelege corpul, mintea şi viaţa şi a vedea limpede adevărata natură a realităţii. În opinia autorilor, înţelepciunea nu înseamnă o anumită experienţă specială, nici o serie de idei sau un tip de cunoaştere ce poate fi acumulată. Ea este un proces continuu de descoperire ce se desfăşoară atunci când trăim echilibrat şi total conştient în fiecare moment. Ea se naşte din sinceritatea şi deschiderea noastră autentică şi poate să ducă spre o cu totul altă lume a libertăţii.

Esenţa trezirii este întotdeauna aceeaşi: să vezi clar şi nemijlocit adevărul experienţei tale în fiecare moment, să fii conştient, să fii capabil de prezenţă conştientă (mindfulness). Această practică este o dezvoltare sistematică şi o deschidere a conştienţei pe care Buddha a numit-o „cele patru fundamente ale prezenţei conştiente: conştiinţa corpului, conştiinţa emoţiilor, conştiinţa fenomenelor mentale şi conştiinţa adevărurilor, a legilor experienţei. Reuşita în cultivarea prezenţei conştiente este binele cel mai înalt, care modelează din interior toate aspectele vieţii noastre…”

Pe măsură ce aptitudinea noastră pentru prezenţa conştientă sporeşte neîncetat, ne putem pomeni plini de bucurie şi extaz. Aceste stări se nasc dăruindu-ţi fără rezerve atenţia şi dovedind un interes profund faţă de momentul prezent. Această bucurie provine din deplinătatea fiinţei noastre, nu din obiectul concret pe care ni-l aduce momentul. O privelişte, un sunet, un gust – orice ar fi acest obiect, nu el este sursa. Când această bucurie neasemuită este prezenţa, furia şi frica nu ne mai coplesesc şi putem gusta un alt nivel al libertăţii.

Iată și cuprinsul cărții:

PREFAŢĂ … 5
CUVÂNT ÎNAINTE … 6
MULŢUMIRI … 7

PARTEA ÎNTÂI – Înţelegerea practicii

  1. Descoperind esenţa meditaţiei … 11
  2. De ce să medităm? … 29
  3. Instrucţiuni pentru meditaţie … 43
  4. Dificultăţi şi obstacole … 52
  5. Niveluri mereu mai profunde de practică … 75

PARTEA A DOUA – Antrenarea inimii şi a minţii

  1. Cei şapte factori ai trezirii … 97
  2. Viaţa lui Buddha … 123
  3. Libertatea înfrânării … 140
  4. Suferinţa: Poarta de acces spre compasiune … 153

PARTEA A TREIA – Sporirea înţelepciunii

  1. Înţelegerea karmei: Cauza şi efectul … 169
  2. Înţelegerea karmei: Eliberarea … 185
  3. Cele cinci facultăţi spirituale … 192
  4. Cele trei caracteristici fundamentale … 208
  5. Perspective asupra realităţii … 227
  6. Calea slujirii … 240
  7. Practica integratoare … 259

GLOSAR … 283

Mai jos puteți citi un scurt fragment din carte:

ÎNŢELEGEREA CORECTĂ

“Calea trezirii începe cu etapa pe care Buddha a numit-o „înţelegere corectă”. Înţelegerea corectă are două părţi. La început, ea pune o întrebare legată de inimile noastre. Ce preţuim cu adevărat, ce anume contează cu adevărat în această viaţă? Vieţile noastre sunt destul de scurte. Copilăria noastră trece foarte repede, apoi trec adolescenţa şi vârsta adultă. Ne putem complace în această situaţie, lăsând ca vieţile noastre să dispară într-un vis, sau putem deveni conştienţi. La începutul practicii trebuie să ne întrebăm care este cel mai important lucru pentru noi. Când vom fi în pragul morţii, ce vom fi dorit să fi făcut? Care vor fi lucrurile de primă importanţă pentru noi? În clipa morţii, cei care au încercat să trăiască în mod conştient îşi pun numai una sau două întrebări despre viaţa lor: Am învăţat să trăiesc înţelept? Am iubit cum se cuvine? Putem începe prin a pune aceste întrebări acum.

Iată începutul înţelegerii corecte: observarea vieţilor noastre, constatarea faptului că ele sunt trecătoare şi fugare şi inventarierea lucrurilor cu adevărat importante pentru noi. În acelaşi fel, putem privi lumea din jurul nostru unde există teribil de multă suferinţă, război, sărăcie şi boală. În Africa, în America Centrală, în India, în Asia de Sud-Est şi chiar şi aici în America de Nord, sute de milioane de oameni au parte de o soartă cumplită. Ce are nevoie lumea pentru a încuraja un mod de existenţă lipsit de primejdii şi plin de compasiune pentru toţi? Suferinţa şi privaţiunile oamenilor nu pot fi alinate doar printr-o simplă schimbare de guvern sau o nouă politică monetară, chiar dacă acestea pot fi utile. La nivelul cel mai profund, probleme precum războiul şi foametea nu sunt soluţionate doar prin mijloace economice şi politice. Ele izvorăsc din prejudecăţile şi din frica din inima noastră – iar soluţia lor se află tot în inima omului. Mai presus de orice, lumea are nevoie de oameni care nu sunt atât de înrobiţi de prejudecăţi. Ea are nevoie de mai multă dragoste, mai multă generozitate, mai multă compasiune şi deschidere. În esenţă, problemele oamenilor nu provin din lipsa resurselor, ci dintr-o înţelegere greşită, din frica şi din dezbinarea ce pot fi găsite în inimile oamenilor.

Înţelegerea justă începe conştientizând suferinţa şi greutăţile care există atât în lumea din jurul nostru, cât şi în propriile noastre vieţi. Apoi ni se cere să descoperim lucrurile pe care le preţuim cu adevărat înlăuntrul nostru, să aflăm de ce anume ne pasă realmente, şi să folosim această descoperire ca temelie a practicii noastre spirituale. Când vedem că lucrurile nu sunt chiar aşa cum s-ar cuveni să fie în lume şi în noi înşine, ne dăm seama şi de alte posibilităţi, de faptul că avem potenţialul să ne deschidem spre o mai mare bunăvoinţă iubitoare şi spre o profundă înţelepciune intuitivă. Inspiraţia necesară pentru călătoria spirituală vine chiar din inima noastră. În cazul unora dintre noi, ea va fi întruchipată de sentimentul că există posibilitatea minunată să trăieşti într-o manieră conştientă şi liberă. Alţii se hotărăsc să practice tocmai din dorinţa de a găsi o modalitate prin care să se împace cu prea multa suferinţă din vieţile noastre. Unii au chemarea de a căuta înţelegerea printr-o practică a descoperirii şi interogaţiei, în vreme ce alţii simt legătura cu divinul la nivel intuitiv, sau sunt motivaţi să practice pentru a-şi deschide mai bine inima. Orice ne aduce la practica unei discipline spirituale poate deveni o flacără în inimile noastre, care ne călăuzeşte, ne protejează şi ne conduce la înţelegerea adevărată.

Înţelegerea justă ne cere să recunoaştem şi să înţelegem legea karmei. Karma nu este doar o idee obscură legată de chestiuni esoterice precum nişte vieţi trecute în Tibet. Termenul karma se referă la legea cauzei şi efectului. Asta înseamnă că ceea ce facem şi modul în care facem creează experienţele noastre viitoare. Dacă suntem supăraţi pe mulţi oameni, începem să trăim într-un climat de ură. La rându-le, oamenii se vor înfuria pe noi. Dacă vom cultiva dragostea, ea se va întoarce la noi. Aşa funcţionează această lege în vieţile noastre.

DUREREA

Cum se petrece această îndepărtare de suferinţă în vieţile noastre? Faţă de ce anume rămânem închişi? Dacă ajungem să conştientizăm felul în care rămânem închişi, am început deja procesul de deschidere. Unul dintre lucrurile faţă de care ne închidem sunt senzaţiile de durere fizică. Nu ne place să le simţim, astfel că mintea născoceşte diferite strategii pentru a le evita. Deseori, aceste strategii ies fără echivoc la lumină în practica meditativă. O modalitate de a ignora realitatea senzaţiilor dureroase este de a ne preface că nu există. Strategia funcţionează un timp, dar, în cele din urmă, durerea poate deveni prea mare pentru a o ignora. Acum, tactica minţii este de a arunca, ocazional, câte o privire piezişă spre suferinţă; altfel spus, suntem atenţi la respiraţie şi ne uităm la durere numai cu coada ochiului nostru mental. Asta nu este încă o adevărată deschidere spre ea, o deschidere însoţită de conştientizare şi compasiune, care să ne îngăduie s-o simţim pe deplin. O formă şi mai subtilă de rezistenţă este „proiectul stare de spirit” în care suntem dispuşi să fim împreună cu durerea, dar suntem împreună cu ea tocmai în scopul ca durerea să dispară. Când facem ceva „în scopul ca”, ori când avem aşteptări, nu am ajuns încă la o legătură directă; sub masca conştientizării, noi nu facem decât să încercăm eliminarea durerii, în loc de a o accepta cu adevărat.

Compasiunea nu se poate ivi cât timp există rezistenţă mentală, deoarece ne-am închis faţă de ceea ce este prezent. În cazul durerii fizice, reacţiile noastre condiţionate şi deprinderile noastre mentale sunt uşor de observat. Ele merg de la aceste subtilităţi ale manipulării la paroxismul panicii şi al negării. Dacă nu ne putem raporta direct şi plini de compasiune la propria noastră durere în timpul meditaţiei, cum putem face aşa ceva cu alte suferinţe mai intense pe care le descoperim în noi înşine, în alţii şi în lume? Un aspect important al practicii noastre dharmice constă în a înţelege clar suferinţa şi reacţiile noastre condiţionate faţă de ea, şi în exersarea deschiderii faţă de disconfort, în loc de a-i întoarce spatele. În acest sens, practicarea conştientizării este o practică a compasiunii; ne acordăm permisiunea de a simţi ce este acolo cu deschidere, intrând în contact direct cu experienţa din fiecare moment.”

Editura: Herald
Dimensiuni: 13×20 cm
Număr pagini: 288
Data apariţiei: martie 2015

Preţ: 35 RON

Cartea se poate achiziţiona cu reducere specială de Paște, de pe site-ul Editurii Herald, la prețul de 25,20 RON, accesând acest link

Prețul de pe site se poate modifica ulterior.

Sursa: http://www.edituraherald.ro, http://www.eusunt.ro

Alte postări în categoria Spiritualitate:
Nectarul cuvintelor lui Ramakrishna. Vol. 2 – Mahendranath Gupta
Recenzie: Terapia destinului de Vasile Andru
Recenzie: Jnana Yoga – Swami Vivekananda

 

 

 

 

Ajută-te singur în caz de atac de panică – Radu Vrasti

ajuta-te_singur_-_coperta1Ajută-te singur în caz de atac de panică este o carte prietenoasă și accesibilă, destinată pentru a sprijini persoanele care au suferit sau suferă atacuri de panică. Aceste persoane caută de cele mai multe ori cu disperare un ajutor calificat, dar nu le este ușor să îl găsească.

Nu de puține ori „specialiștii” încearcă să profite de pe urma pacienților, căutând să îi „lege” de ei pentru a obține beneficii materiale. Cartea de față este scrisă din perspectiva unei persoane afectate de atacuri de panică – Veronica – și are menirea de a-i ajuta pe cititori să devină independenți de medic, să ducă o viață cât se poate de normală.

Bineînțeles, cartea nu elimină necesitatea consultării unui specialist atunci când cazul este grav, dar metodele și exercițiile expuse în ea sunt utile pentru orice pacient.

“Am scris această carte cu gândul la pacienţii cu atacuri de panică, care caută de cele mai multe ori cu disperare un ajutor calificat, proiectând responsabilitatea altora, şi cu gândul la profesionişti care caută de multe ori să „profite” de aceasta pentru a ţine pacientul legat de ei şi astfel să permanentizeze beneficii materiale care sunt lipsite de etică.

Deci cartea se adresează deopotrivă pacienţilor şi profesioniştilor cu îndemnul de a se „ajuta singuri” să descopere rolul lor adevărat în această relaţie. În acest sens, ea doreşte demistificarea relaţiei între un profesionist şi pacientul lui cu atacuri de panică, democratizarea acestei relaţii astfel încât să o facă realmente reciprocă, adică să o plaseze pe un drum cu două sensuri pe care se circula mai ales cu consideraţie şi respect.”

Radu Vrasti

Cuprinsul cărții este detaliat în continuare:

I. CE ESTE ANXIETATEA Şl CE SUNT TULBURĂRILE ANXIOASE
1.Ce se înţelege prin cuvântul „anxietate”
2.Diferenţa dintre anxietate şi frică
3.De câte feluri poate fi anxietatea
4.Anxietatea este însoţită de modificări
5.Anxietatea cea de toate zilele
6.Privire evoluţionistă asupra anxietăţii
7.Anxietatea ca tulburare psihică

II. CARE SUNT CRITERIILE DE DIAGNOSTIC
1.Criteriile de diagnostic ale unui atac de panică
2.Criteriile de diagnostic ale tulburării de panică (cu sau fără agorafobie)
3.Criteriile de diagnostic ale agorafobiei

III. CUM TE POŢI AUTOEVALUA  
1.Inventarul de anxietate a lui Burns (The Burns Anxiety Inventory)
2.Scala de Severitate a Tulburării de Panică (The Panic Disorder Severity Scale-PDSS)

IV. CARE SUNT CAUZELE TULBURĂRII DE PANICĂ?
CE CONDIŢII GENEREAZĂ ATACURILE DE PANICĂ?
1.Factori predispozanţi cu acţiune îndelungată
2.Modele cauzale
3.Factorii declanşatori
4.Factori care contribuie la permanentizarea atacurilor de panică
5.Afecţiuni medicale care pot cauza panică
6.Teoriile integrative ale genezei atacurilor de panică

V. TRATAMENTUL TULBURĂRII DE PANICĂ
1.Restructurarea cognitivă
2.Expunerea la ce ne provoacă panică (decondiţionarea)
3.Reeducarea respiraţiei
4.Relaxarea musculară progresivă
5.Vizualizarea şi imageria creativă
6.Să fii atent, prezent şi să accepţi
7.Managementul factorilor cumulativi de stress
8.Ce să faci într-un atac de panică

Un scurt fragment din carte găsiți mai jos:

“Diferența dintre anxietate si frică. În anxietate, neliniștea sau grija excesivă este relativ la ceva vag, distant sau chiar imposibil de indicat. De exemplu, cineva poate fi anxios cu privire la posibilitatea de a-si pierde controlul sau ca ceva rău să se întâmple, dar nu poate defini cu precizie ce se va întâmpla.

Frica este o teamă directionată către un obiect sau situatie specifică, exterioară, precum frica de păianjeni, de serpi, frica de înăltime, frica de a vedea sânge etc. În cazul anxietătii, teama este directionată mai mult spre interior, spre propria persoană. Frica este o reactie emotională la o amenintare reală, pe când anxietatea este doar anticiparea unei amenintări.

Frica îl face pe om să ia măsuri imediate, de a fugi sau de a lupta, pe când anxietatea îl face pe om doar să fie vigilent si să se pregătească pentru o actiune sau să evite pericolul.

De câte feluri poate fi anxietatea. Anxietatea poate să se declanseze situational, iar răspunsul anxios este disproportionat de mare si nerealist fată de situatia declansatoare, de exemplu frica de a vorbi în public, frica de un examen etc.

Însă de cele mai multe ori, anxietatea este generată de ceva vag, distant, greu de identificat, si atunci se numeste „anxietate liber flotantă“. Se poate întâmpla ca anxietatea să fie declansată la anticiparea unei situatii, ca în cazul temerii sau îngrijorării excesive fată de ceea ce s-ar putea întâmpla cuiva drag.

Anxietatea poate avea diferite grade de intensitate, de la o anxietate minoră tradusă doar prin neliniste, îngrijorare, până la intensitate severă, asa cum se întâmplă într-un atac de panică. Ea poate fi si permanentă, ca în cazul tulburării anxioase generalizate, sau episodică, ca în tulburarea de panică.

Anxietatea este însotită de modificări fiziologice (de ritm cardiac, respiratie etc.), psihologice (iritabilitate, manie, tensiune psihică etc.) si comportamentale (comportament de evitare, retragere socială etc.).

Faptul că anxietatea este însotită totdeauna de modificări fiziologice o face „credibilă“ – ea există pentru că individul o simte, o trăieste la nivelul corpului, de aceea nu are cum să o nege.”

Un fragment mai lung puteți găsi aici.

Editura: All
Dimensiuni: 13×20 cm
Număr pagini: 232
Data apariţiei: martie 2015

Preţ: 26,90 RON

Cartea se poate achiziţiona cu reducere, de pe site-ul Editurii All, la prețul de 21,52 RON, accesând acest link

Prețul de pe site se poate modifica ulterior.

Sursa: http://www.all.ro, http://www.cartifrumoase.ro

Alte postări în categoria Autocunoaștere:
Frica de boală. Cum să o înţelegem şi să o depăşim – Hans Morschitzky, Thomas Hartl
Fascinanta construcţie a Eu-lui – Augusto Cury
Esenţa autismului – William Stillman

 

 

Cele opt deprinderi ale iubirii – Ed Bacon

cele-opt-deprinderi-ale-iubirii_mAutorul este preot al Bisericii Episcopale (ramura americană a bisericii anglicane), iar cartea este rezulatul experienţei sale de peste două decenii de lucru cu sufletele oamenilor. Cartea poate fi citită de oricine, indiferent de orientarea religioasă, deoarece este scrisă în limbajul universal al iubirii şi vorbeşte despre frământările sufleteşti ale oricărei fiinţe de pe Pământ, oferind sfaturi şi soluţii la problemele fiecăruia dintre noi.

Esenţa cărţii lui Ed Bacon este aceasta: atunci când exersăm energia iubirii, reunţăm la frică și alegem să avem un nou scop măreț: o viață trăită cu inima deschisă. Iar pentru a reuşi să trăim astfel, autorul ne propune să ne însuşim opt deprinderi (sau, mai exact, să le conştientizăm, deoarece le avem cu toţii, şi să le dezvoltăm, pentru ca, prin exersarea lor repetată, acestea să devină deprinderi).

Cele opt deprinderi sunt: deprinderea generozităţii, deprinderea liniştii interioare, deprinderea adevărului, deprinderea sincerităţii, deprinderea jocului, deprinderea iertării, deprinderea compasiunii, deprinderea comuniunii.

Autorul îi dedică un capitol fiecăreia dintre ele şi o explică pe larg, oferind pilde, exemple emoţionante din viaţa lui sau a enoriaşilor lui, explicaţii, precum şi modalităţi de a dezvolta şi exersa fiecare deprindere în parte. Pentru a practica aceste deprinderi nu este necesar să aveţi cunoaştere teologică sau sentimente religioase profunde. Este suficient să vă deschideţi inima şi mintea şi să priviţi Adevărul dinăuntrul vostru.

Iată cuvintele autorului despre această carte:

“Te invit într-o aventură. Este vorba despre o călătorie de-o viaţă, care te va duce spre cel mai profund şi cel mai sacru loc din lăuntrul tău. Acest puternic sanctuar interior există in fiecare dintre noi – în fiecare fiinţă umană de pe Pământ — iar atunci când accedem aici, ne ancorăm viaţa în iubire, căpătând curajul şi capacitatea de a înfrunta frica.

Atunci când ne deschidem inimile şi minţile spre abundenţa iubirii, avem puterea de a transforma atât propria viaţă, cât şi vieţile celor din jur, ajutând ca lumea în care trăim să devină mai dreaptă, mai paşnică şi mai afectuoasă.

Mie mi-a trebuit o viaţă întreagă să înţeleg că deprinderea de a iubi şi de a exersa neîncetat deprinderile iubirii sunt cele mai însemnate responsabilităţi pe care le avem, ca fiinţe umane. Te invit să iei parte, alături de mine, la această îndelungată călătorie, plină de peripeţii, astfel încât să ne îndreptăm împreună, alături de mulţi alţi semeni de-ai noştri, spre o viaţă şi o lume mai bună.

Prin intermediul acestei cărţi vă chem şi vă cer să vă alăturaţi acestei aventuri fără sfârşit — aşa cum am făcut eu însumi şi să faceţi paşi importanţi, pe măsură ce veţi citi aceste rânduri, menite să vă călăuzească dincolo de rănile şi resentimentele noastre, de temerile şi nesiguranţa noastră, de necesităţile şi dependenţele noastre.

Cu toţii suntem iubiţi, în mod profund şi necondiţionat. Din acest motiv, cu toţii purtăm în noi înşine capacitatea de a iubi cu adevărat, necondiţionat şi fară teamă.

Exersând deprinderile iubirii, ne putem transforma vieţile, eliberându-ne din lanţurile fricii. In fiecare context în care interacţionăm ca oameni, putem fi cei care stimulează solidaritatea, în loc să trasăm linii de demarcaţie, care să ne înstrăineze unii de alţii.”

Mai jos este cuprinsul cărții:

Introducere

Capitolul 1: Deprinderea generozităţii
Capitolul 2: Deprinderea liniştii interioare
Capitolul 3: Deprinderea adevărului
Capitolul 4: Deprinderea sincerităţii
Capitolul 5 : Deprinderea jocului
Capitolul 6: Deprinderea iertării
Capitolul 7: Deprinderea compasiunii
Capitolul 8: Deprinderea comuniunii
Notă de final
Bibliografie
Despre autor

Iată și un scurt fragment din cartea Deprinderile iubirii:

“Prin intermediul acestei cărți, îmi doresc să vin în întâmpinarea ta, tocmai în etapa vieții în care te afli acum și să îți ofer resursele de care ai nevoie pentru a descoperi propriile tale răspunsuri, la următoarele întrebări: Cum îmi pot trăi viața, astfel încât ea să aibă sens? Cum ar trebui să arate, pentru mine, acest tip de viață? Cum pot descoperi vocea din lăuntrul meu, care să mă îndrume spre o gândire curajoasă și creativă? Cum să am încredere în acea voce, în pofida realității dure care nă­vălește asupra mea sau asupra celor dragi mie, asemenea unei furtuni? Ce înseamnă asta pentru relațiile cu oamenii de acasă sau de la muncă? Cum reușesc să merg mai departe, în viață? Cum reușește o familie, o firmă, o companie, un comitet de conducere sau chiar o națiune să lase în urmă practicile și ac­țiunile care au la bază teama și să le îmbrățișeze pe cele care pornesc din iubire? Ce diferențe aduc toate aceste schimbări, în viețile celor care suferă?

Aceasta este extraordinara călătorie care te va trans­forma, odată ce pornești la drum pentru a-ți însuși cele 8 de­prinderi ale iubirii. Oricât de lipsită de modestie ar suna afirma­ția aceasta, îndrăznesc să sper că, în timp, deprinderile iubirii îţi vor schimba viața și vor schimba şi viața comunității din care faci parte, în mod benefic și profund. Cred cu adevărat că, pe măsură ce ne însușim aceste deprinderi în viața de zi cu zi, facem ca lumea să fie un loc mai bun. Deschizându-ne inimile și mințile, ne schimbăm nu doar propria viață, ci – în timp – și viețile celor din jurul nostru. Când sunt practicate în mod constant, deprinderile iubirii pot deveni, de fapt, ceva obişnuit, schimbând felul în care gândim și ne comportăm, transformând interacțiunile cu oamenii dragi din viața noastră, cu oamenii pe care îi cunoaștem și cu lumea, în general. Aceste deprinderi ne ajută să privim spre noi înșine și spre cei din jurul nostru, cu alți ochi – așa cum mi s-a întâmplat și mie, atunci când am înțeles că fiecare creatură din lumea asta este iubită.

Într-un fel, fiecare deprindere a iubirii este uimitor de simplă. Niciuna dintre ele nu solicită o cunoaștere academică aprofundată sau spirit religios, ci fiecare ne cere să privim în in­teriorul nostru, astfel încât să ne putem deschide inimile, prin identificarea și accesarea sinelui nostru profund, demn de iubire și capabil să iubească. Totuși, pentru mulți, identificarea propriei naturi iubitoare – altfel spus, a iubirii lăuntrice sau a templului interior – e cea mai grea sarcină dintre toate. Fiecare dintre cele opt deprinderi, descrise în paginile de mai jos, îți va oferi viziu­nea, energia și inspirația ce te ajută să parcurgi pașii necesari.

Deprinderea generozității înseamnă să ne deschidem inimile, astfel încât să putem oferi și să putem primi. Această de­prindere le permite darurilor pe care le-am primit la naștere să se dezvolte, pentru ca noi să le putem oferi, mai departe, celorlalți. În cursul acestui proces, devenim un izvor al abundenței, în adevă­ratul sens al cuvântului. Liniștea interioară este deprinderea în cadrul căreia simțim cât de iubit este fiecare dintre noi, în mod desăvârșit și necondiționat – și cum fiecare persoană de pe Pă­mânt primește aceeași iubire. Atunci când ne simțim pierduți, furioși, speriați sau nu ne găsim locul, revenirea la liniștea in­terioară ne poate readuce calmul, încrederea și viziunea asupra următorului pas pe care îl avem de făcut. În ciuda convingerii multora dintre noi, deprinderea adevărului nu este ceva ce pu­tem stăpâni vreodată, pe de-a-ntregul – dar ea ne conduce, pas cu pas, pe durata întregii vieți. Ea pune în lumină acele întâmplări pe care le-am trăit în sânul familiilor noastre, al culturilor și al tradițiilor religioase din care provenim, indicându-ne ce trebuie să lăsăm în urmă, pentru a putea trăi o viață cât mai liberă.

Deprinderea sincerității e semnificativă, deoarece este adesea înțeleasă greșit și, cu toate acestea, ea poate schimba viețile celor care o practică. Este vorba despre a avea curajul să participi la conversațiile care îți par dificile. Practicând deprin­derea sincerității – în prezența celor alături de care muncim și socializăm, nu doar în prezența apropiaților – facem ca relațiile noastre interumane să devină mai profunde, fără a le supune riscurilor. Când suntem epuizați de muncă sau stresați,­ a permite ca deprinderea jocului să facă parte din viețile noastre ne salvează de la acțiuni autodistructive sau îndreptate împotriva altora, la care am fi putut ajunge, dacă am fi rămas la fel de tensionați și închiși la minte.

Iertarea apare în interiorul nostru, pentru că ea ne permite să mergem mai departe în viață. Dar beneficiile pe care iertarea le aduce nu sunt doar în avantajul nostru. După ce invităm deprinderea iubirii în viețile noastre, sentimentele față de ceilalți și modul în care relaționăm cu ei se schimbă la rândul lor, mo­dificând astfel, în sens pozitiv, viețile oamenilor din întreaga comunitate. Spre surprinderea multora, deprinderea iertării presu­pune, de fapt, propria eliberare, nu eliberarea celorlalți; în vreme ce deprinderea compasiunii se referă la a le arăta altora mărinimia din inimile lor. Și, în sfârșit, deprinderea comuniunii ne învață un adevăr specific Universului însuși: fiecare dintre noi are nevoie de alte ființe umane, pentru a deveni oameni deplini. Eu sunt, pentru că noi suntem. Nimeni nu poate fi omenos sau, pur și simplu, om, de unul singur. Practicarea acestor opt de­prinderi ne eliberează sufletește şi eliberează şi spaţiul exterior, al relațiilor interumane pe care le avem. Astfel, simțim cum pu­terea sacră a dragostei înlătură temerile din ființa noastră.

Când dragostea este țelul spre care ne îndreptăm, frica e cel mai mare obstacol al nostru. Dar când ne deschidem inimile pentru a iubi, ne deschidem totodată și mințile, alegând iubirea în defavoarea fricii, ca forță care să ne călăuzească. Indiferent câte cărţi, istorisiri, prelegeri sau predici excepționale primim, niciuna nu ne inspiră la fel de mult precum capacitatea de a descoperi bogățiile iubirii din noi înșine. Această forță din in­teriorul fiecăruia dintre noi este iubirea. Cele opt deprinderi ale iubirii, descrise în această carte, ne ajută să accesăm sâmburele de iubire şi putere, aflat în fiecare dintre noi.”

Editura: For You
Dimensiuni: 14×20 cm
Număr pagini: 254
Data apariţiei: martie 2015

Preţ: 25 RON

Cartea se poate achiziţiona de pe site-ul Editurii For You, accesând acest link

Sursa: http://editura-foryou.ro

Alte postări în categoria Inspiraționale:
Lumină în Pranayama – B. K. S. Iyengar
Gânduri pentru fiecare zi 2015 – Omraam Mikhaël Aïvanhov
Cercul de foc – Don Miguel Ruiz

Karma – Liberul arbitru – Menirea – Reîncarnarea – Graţia Divină – Angela Mayer, Marius Petre

karma-liberul-arbitru-menirea-reincarnarea-gratia-divina_mNu trebuie să fii un adept al orientalismului, pentru a intui prezenţa acestor principii în viaţa ta. Dacă iei în consideraţie existenţa lor, atunci îţi deschizi mintea către o înţelegere mai profundă a diferitelor aspecte ale vieţii. Mai mult, această atitudine lipsită de prejudecăţi ne ajută să acceptăm faptul că multe dintre lucrurile cu care ne confruntăm în viaţă sunt necesare pentru dezvoltarea noastră, personală şi spirituală.

Mulţi se întreabă dacă nu cumva suntem doar pioni pe o mare tablă de şah, mişcaţi de o Mână nevăzută. Poate că suntem doar o frunză în bătaia vântului destinului, poate că jucăm doar un rol care a fost dinainte creat pentru noi în această piesă cosmică. Ori, poate putem crea propriile noastre pagini, în acest scenariu al vieţii noastre? Suntem oare cei care ne formăm destinul sau suntem formaţi de destinul nostru? Cine suntem noi şi ce puteri avem noi, de fapt?

Opiniile diferă. Totuşi, întrebarea rămâne: care sunt forţele (interioare şi exterioare) care ne guvernează viaţa?

Pe măsură ce ne maturizăm, observăm că viaţa nu este un fir continuu, cu fiecare eveniment pus la locul lui, ca boabele pe un şirag de mătănii, desfăşurându-se linear, din trecut către viitor. Firul vieţii noastre se ţese într-o reţea de noduri interdependente, o matrice în care regăsim toate ramificaţiile vieţii noastre.

Nu putem dezlega un nod, fără să le afectăm şi pe cele adiacente lui. Nu putem lega doar „un fir” al istoriei noastre personale, fără să afectăm un altul.

Dacă am fi pictori, atunci reîncarnarea este şansa de a primi o pânză albă (cadrul) şi o paletă de culori (resursele), în conformitate cu experienţa (karma) acumulată realizând picturile anterioare (în alte existenţe). Suntem liberi în alegerea subiectului şi a culorilor, pentru a putea să ne dezvoltăm propriul stil artistic (dharma), cu ajutorul inspiraţiei (Graţia Divină). Vom continua să pictăm până când vom realiza o capodoperă, obţinând astfel desăvârşirea.

Cuprinsul cărții este detaliat mai jos:

1 INTRODUCERE … 5

2 KARMA … 17
2.1 CELE PATRU FAZE ALE KARMEI … 26
2.2 CLASIFICAREA ACŢIUNILOR … 28
2.3 CARACTERISTICI GENERALE ALE KARMEI … 31
2.4 CLASIFICARE TIPURILOR DE KARMĂ … 41
2.5 KARMA BUNĂ (POZITIVĂ) şi KARMA REA (NEGATIVĂ) … 59
2.6 KARMA COLECTIVĂ … 64
2.7 PURIFICAREA SAU „ARDEREA” KARMEI … 73
2.8 BOALA ŞI KARMA … 87
2.9 KARMA ÎN HINDUISM … 93
2.10 KARMA DIN PERSPECTIVA SISTEMULUI YOGA … 105
2.11 KARMA ÎN BUDISM … 116

3 LIBERUL ARBITRU … 137
3.1 DETERMINISMUL … 140
3.2 LIBERUL ARBITRU ŞI ACŢIUNEA LIBERĂ … 144
3.3 DESPRE VOINŢA CONDIŢIONATĂ … 145
3.4 LIBERULUI ARBITRU ÎN DIFERITELE TRADIŢII SPIRITUALE … 148
3.5 LIBERUL ARBITRU – O PERSPECTIVĂ MODERNĂ … 158
3.6 LIBERUL ARBITRU ŞI RESPONSABILITATEA KARMICĂ … 160
3.7 PROBLEMATICA EXISTENŢEI RĂULUI ÎN LUME … 164

4 DHARMA (MENIREA) … 170
4.1 DIFERITE TIPURI DE DHARMA … 174
4.2 DHARMA INDIVIDUALĂ-SVADHARMA … 175
4.3 PARA DHARMA (DHARMA SUPREMĂ ŞI UNIVERSALĂ) … 180

5 SAMSARA (REÎNCARNAREA) … 183
5.1 DE CE NU NE AMINTIM EXISTENŢELE ANTERIOARE? … 192
5.2 DORINŢELE – CONDIŢIE NECESARĂ PENTRU REÎNCARNARE … 194
5.3 TEORIA REÎNCARNĂRII DE-A LUNGUL ISTORIEI … 197
5.4 REÎNCARNAREA ÎN HINDUISM ŞI BUDISM … 199
5.5 REÎNCARNAREA – CÂTEVA STUDII DE CAZ … 201

6 GRAŢIA DIVINĂ … 202
6.1 GRAŢIA DIVINĂ ÎN CREŞTINISM … 203
6.2 GRAŢIA DIVINĂ ÎN ORIENT … 204
6.3 CELE DOUĂ FORME ALE GRAŢIEI DIVINE … 206

7 INTER-ACŢIUNEA CELOR CINCI PRINCIPII … 209
7.1 ACŢIUNE ŞI INTER-ACŢIUNE … 209
7.2 RELAŢIA KARMĂ – LIBER ARBITRU … 210
7.3 RELAŢIA DHARMĂ-KARMĂ … 213
7.4 RELAŢIA DHARMĂ – LIBER ARBITRU … 216
7.5 RELAŢIA KARMĂ-SAMSARA … 217
7.6 RELAŢIA DHARMA- MOKSHA (ELIBERARE) … 219
7.7 ALTE LEGĂTURI ÎNTRE CELE CINCI PRINCIPII … 220

8 APENDICE … 222
8.1 BIBLIA, KARMA ŞI REÎNCARNAREA … 222
8.2 REÎNCARNAREA ÎN BISERICA TIMPURIE … 228
8.3 KARMA ŞI ASTROLOGIA … 231

9 CONCLUZII … 236
10 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ … 239

Iată și un scurt fragment:

Antidot pentru karma negativă

“Dacă o persoană a realizat la un moment al vieţii sale, datorită ignoranţei, activităţi negative, există întotdeauna antidoturi disponibile, activităţi în care ne putem angaja în mod regulat, care pot compensa acţiunea negativă realizată. Karma care nu s-a manifestat încă poate şi trebuie să fie purificată. Purificarea karmei se realizează prin eliminarea emoţiilor negative şi prin amplificarea celor pozitive, altruiste.

Karma are nevoie de timp pentru a coborî din lumea cauzală, trecând prin lumea mentală şi astrală pentru a se manifesta în lumea fizică. Aşa că, până când fructele sale se manifestă în lumea fizică, ele pot fi întârziate sau chiar amânate pe perioadă nedeterminată. De exemplu, până când o boală devine o realitate fizică putem să o evităm dacă rezolvăm problemele mentale sau emoţionale care atrag acea karma potenţială din lumea cauzală.

Când astfel de antidoturi sunt complet absente, karma devine mai grea.

Pentru a utiliza aceste antidoturi, în primul rând trebuie să conştientizăm greşeala respectivă şi să nu o mai repetăm. Ideal ar fi să o mărturisim, adică să spunem adevărul despre ea, pentru că adevărul are puterea de a purifica. După aceea trebuie să facem nişte legăminte lăuntrice că nu o vom mai repeta. Iar în cele din urmă este foarte important să facem acţiuni virtuoase, care să contracareze şi să compenseze acţiunea negativă pe care am înfăptuit-o.

Regretul acţiunii greşite

Acţiunile negative minore sunt uşor de ars, pentru că dacă simţi regretul sincer pentru răul pe care l-ai făcut, nu-l vei mai repeta şi vei urmări să dezvolţi în fiinţa ta virtutea care va contracara acţiunea negativă respectivă. De exemplu, o persoană care rosteşte o înjurătură va trebui să regrete că s-a manifestat astfel, va urmări să se controleze şi să-şi dezvolte în fiinţa sa o stare de înţelegere legată de efectul pe care-l au cuvintele asupra sa şi asupra celorlalţi. Dacă persoana respectivă nu crede că a înjura este un defect, ea nu va face absolut nimic pentru a contracara aceasta, chiar dacă-şi va face viaţa mai grea sieşi şi celor din jur.

Este important ca fiinţa respectivă să nu ascundă defectele sale, să le recunoască, în scopul de a le purifica şi trebuie să efectueze mai multe tipuri de acţiuni virtuoase ca antidoturi naturale pentru greşeala respectivă.

Deci un antidot esenţial al acţiunilor negative pe care le-am comis deja este remuşcarea (regretul). Chiar şi după ce aţi făcut acţiuni dăunătoare, regretul poate reduce greutatea pe care karma respectivă o are.

Iertarea

Iertarea este întotdeauna un pas esenţial spre purificarea karmei, indiferent dacă este vorba despre iertarea celor care ne-au greşit, sau iertarea pe care trebuie să o cerem noi celor cărora le-am greşit, sau chiar propriei noastre persoane. Aceasta nu este neapărat o „acţiune” uşoară, mai ales atunci când au fost comise greşeli grave împotriva corpului, minţii sau sufletului. Când ne cerem iertare, aceasta este un pas către conştientizarea completă a greşelilor pe care le-am făcut.

Liberul arbitru – o perspectivă modernă

Gurdjiejf împarte oamenii în cinci grupe, în funcţie de nivelul lor de conştiinţă. El explică faptul că omul numărul 1, care este cel mai puţin evoluat, este aproape mecanic. Aceasta se produce pentru că el în cea mai mare parte este condus de instincte, iar persoana sa este foarte previzibilă datorită faptului că întreaga viaţă va urmări să-şi împlinească dorinţele primare: hrană, sex, somn, etc. Aceasta ne arată că omul nr.l are o stare de libertate foarte redusă şi nu ne va surprinde cu nimic, având o existenţă lineară, predictibilă. Gurdjieff spunea că în cazul acestei tipologii umane nu putem vorbi despre psihologie, ci despre mecanică. Dar şi această tipologie, chiar dacă are o voinţă liberă redusă, tot are liber arbitru.

Filosoful Soren Kierkegaard a afirmat că atotputernicia divină nu poate fi separată de bunătatea divină. Ca o fiinţă cu adevărat atotputernică şi bună, Dumnezeu a creat fiinţe cu adevărat libere. Mai mult, Dumnezeu va face aceasta pentru că „acesta (liberul arbitru) este cel mai mare bine … ce se poate face pentru o fiinţă, mai mare decât oricare altul.”

Jakob Lorber, mistic austriac, în lucrarea „Evanghelia lui Iisus” spune astfel în legătură cu liberul arbitru: „Dumnezeu ar putea împinge prin voinţa Lui toţi oamenii din lume să facă lucruri bune, dar asta ar fi o hotărâre care ar transforma omul liber într-o maşină. Dacă Dumnezeu ne-ar constrânge, atunci noi nu am fi altceva decât nişte sclavi, dar dacă voinţa noastră ne mişcă, atunci suntem oameni liberi, pentru că voinţa noastră vrea acum ceea ce mintea noastră, ca lumină a sufletului nostru, recunoaşte ca fiind adevărat şi bun.

Nimeni nu va fi forţat să facă nimic. Orice constrângere, alta decât a inimii proprii este străină şi nu poate avea nici o valoare pentru viaţa unei persoane, în conformitate cu ordinea veşnic liberă a lui Dumnezeu.

Fiecare om are liber arbitru, în funcţie de care el poate face ce vrea în mod liber şi, prin urmare, este logic că ascultarea lui depinde de asta. Dumnezeu însuşi nu poate şi nu-l va forţa niciodată cu atotputernicia Lui, dar El poate să-l pună pe om în diverse situaţii, prin intermediul cărora acesta să adune experienţă – ca şi când ar veni totul din el însuşi – către o înţelegere mai pură şi în acest fel omul poate fi ghidat chiar cu ajutorul intelectului său propriu.”

Editura: Ram
Dimensiuni: 13×20 cm
Număr pagini: 240
Data apariţiei: martie 2015

Preţ: 27 RON

Cartea se poate achiziţiona cu reducere, la prețul de 25 RON, accesând acest link sau la prețul de 26 RON accesând acest link

Prețul de pe site se poate modifica ulterior.

Sursa: http://www.eusunt.ro/, http://www.edituradaksha.ro

Alte postări în categoria Informație spirituală:
Șamanism în Tibet – Octavian Simu
Legea compensatiei divine – Marianne Williamson
Kybalion. Cunoașterea ezoterică a lumii – William Walker Atkinson